Prețurile locuințelor din întreaga Uniune Europeană continuă să crească, în frunte cu mai multe țări din Europa Centrală și de Est, liderul fiind Polonia. Începând cu al doilea trimestru din 2023, cele cinci țări cu cele mai mari creșteri sunt Polonia (+17,7%), Bulgaria (+15,1%), Lituania (+10,4%), Croația (+10,0%) și Ungaria (+9,8%), scrie bani.md.

La nivelul întregii UE, prețurile locuințelor au crescut cu 2,9%. Există, de asemenea, câteva locuri unde cumpărarea a devenit mai puțin costisitoare, comparativ cu anul precedent, cum ar fi Luxemburg (-8,3%), Finlanda (-4,8%), Franța (-4,6%) și Germania (-2,6%).

La fel ca prețurile locuințelor, și chiriile sunt în creștere, cu un plus de 3% față de al doilea trimestru al anului trecut, la nivelul întregii UE. Există însă o diferență între tendințele cu care se confruntă chiriașii și cumpărătorii. În timp ce costul chiriei a cunoscut o creștere lentă și constantă în ultimul deceniu și jumătate, costul cumpărării a crescut cu peste 50% din 2014.

Fiind unul dintre statele membre ale UE cu cea mai rapidă creștere de la aderarea sa la blocul comunitar în 2004, Polonia a văzut multe dintre aceste tendințe în mod deosebit de viu.

„Prețurile locuințelor din Polonia au crescut de peste două ori din 2013”, spune pentru Euronews Marcin Kręglewski, specialist în domeniul imobiliar la firma de avocatură Dudkowiak Kopeć & Putyra din Varșovia, explicând că salariile din sectorul de afaceri al țării au crescut de peste două ori în acest timp.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un alt factor este cererea în continuare ridicată de apartamente sau case unifamiliale. Cererea de case sau locuințe noi este între 1 și 2 milioane de unități. De asemenea, în ultimii ani, Polonia a înregistrat un aflux semnificativ de străini. În prezent, numărul celor care lucrează aici legal depășește 1,1 milioane.

A existat, de asemenea, o creștere semnificativă a costurilor de construcție, cu 90% între 2016 și 2023. Acest lucru se datorează în mare parte creșterii costurilor forței de muncă și a prețurilor la energie, disponibilității materialelor de construcție și perturbării lanțului de aprovizionare după COVID-19 și războiul din Ucraina.

#Europa #locuințe #prețuri

O dronă a lovit un turn de răcire al unui reactor de la centrala nucleară Kursk, potrivit informațiilor primite de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), scrie adevărul.ro.

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunţat vineri, într-un mesaj publicat pe X, că a primit informaţii potrivit cărora o dronă a lovit joi, 17 septembrie, turnul de răcire al unui reactor de la centrala nucleară Kursk din Rusia.

Reactorul funcţiona în momentul incidentului, însă modul său de operare nu s-a modificat, iar atacul nu a provocat un incendiu, potrivit informaţiilor transmise agenţiei cu sediul la Viena.

Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a reafirmat că orice atac asupra unei instalaţii nucleare este „inacceptabil” şi a cerut reţinere maximă pentru a reduce riscul unui accident nuclear.

Deocamdată, nici Rusia, nici Ucraina nu au comentat informaţia făcută publică de AIEA.

Incidentul are loc după un alt episod semnalat în regiune. În iulie, guvernatorul regiunii Kursk a acuzat Ucraina că a lovit un turn de răcire al centralei nucleare Kursk II, aflată în construcţie, amplasată lângă prima centrală nucleară Kursk, construită în anii 1970.

Rusia a început ofensiva militară pe scară largă împotriva Ucrainei în februarie 2022, iar de atunci AIEA a avertizat în repetate rânduri asupra riscului unui accident nuclear.

În 2024, preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat Ucraina că intenţionează să atace centrala nucleară din regiunea Kursk, aflată în apropierea frontierei cu Ucraina şi dotată cu patru reactoare.

Un an mai târziu, în august 2025, o dronă ucraineană a provocat un incendiu în perimetrul centralei. Incidentul nu a fost urmat însă de detectarea unui nivel anormal de radioactivitate.