Creşterea preţurilor mărfurilor alimentare de anul trecut, ca efect al invaziei Rusiei în Ucraina, a urcat un indice al preţurilor alimentelor, calculat de agenţia pentru alimente a Naţiunilor Unite (FAO) la un nivel ridicat istoric, transmite Reuters.

Indicele preţurilor alimentelor, care urmăreşte preţurile internaţionale ale celor mai comercializate mărfuri alimentare, a atins o medie de 143,7 puncte în 2022, în creştere cu 14,3% faţă de 2021, şi cel mai mare de când au început înregistrările în 1990, potrivit FAO.

Indicele crescuse deja cu 28% în 2021, faţă de anul precedent, ca urmare a revenirii economiei mondiale după impactul pandemiei. Preţurile alimentelor au crescut după invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie anul trecut, din cauza temerilor de perturbare a comerţului în regiunea Mării Negre.

Ulterior creşterile s-au redus parţial, după crearea unui canal de export de cereale din Ucraina, susţinut de ONU, şi a îmbunătăţirii perspectivei de aprovizionare din ţările producătoare. În decembrie, indicele de referinţă a scăzut pentru a noua lună consecutiv, la 132,4 puncte, comparativ cu 135,00 puncte revizuite pentru noiembrie.

Cifra din noiembrie a fost dată anterior la 135,7 puncte.

”Preţurile mai temperate ale produselor alimentare sunt binevenite după doi ani foarte volatili”, a spus economistul şef al FAO, Maximo Torero.

Scăderea indicelui în decembrie a fost determinată de o scădere a preţului internaţional al uleiurilor vegetale, împreună cu unele scăderi ale preţurilor cerealelor şi cărnii, dar atenuate de creşteri uşoare ale celor pentru zahăr şi lactate, a spus FAO.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Tot de-a lungul anului 2022, patru dintre cei cinci subindici alimentari ai FAO – cereale, carne, lactate şi uleiuri vegetale – atinseseră cote record, în timp ce al cincilea, zahărul, a fost la cel mai mare nivel din ultimii 10 ani. Indicele FAO al preţurilor cerealelor a crescut cu 17,9% în 2022, din cauza unor factori care includ perturbări semnificative ale pieţei, costuri mai mari ale energiei şi ale inputurilor, vremea nefavorabilă şi cererea continuă puternică de alimente la nivel mondial, a spus FAO.

#invazie #piață #produse #razboi #Rusia

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.