Un medic care a revenit dintr-o misiune umanitară în Republica Democratică Congo a fost testat pozitiv cu virusul ebola. Este primul caz înregistrat în Franţa, a anunţat miercuri Ministerul francez al Sănătăţii. Pacientul este izolat, în prezent, iar autorităţile procedează la depistarea contactelor, anunţă ministerul, care subliniază că riscul la adresa populaţiei europene este, în general, slab, relatează AFP şi Reuters, citate de News.ro.

Epidemia de ebola din RDC – 1.000 de persoane infectate şi 267 de morţi – a înregistrat cel mai mare număr de cazuri confirmate în prima lună dintre toate epidemiile acestei boli, a anunţat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Ministerul Sănătăţii, contactat de AFP, a precizat că acest prim caz a fost identificat în Franţa. Situaţia este urmărită „foarte îndeaproape” de către premierul Sebastien Lecornu, potrivit ministerului.

Este prima oară când un caz de ebola este diagnosticat în Franţa. În 2014, în timpul unei epidemii majore de ebola în Africa de Vest, doi pacienţi au fost primiţi pe teritoriul francez, însă după ce au fost diagnosticaţi în străinătate. Câteva cazuri au fost depistate, atunci, pe teritoriul Statelor Unite şi Regatului Unit. În actualul caz, RDC, de unde s-a întors medicul diagnosticat, este afectată de o epidemie importantă a acestei boli, care constă într-o febră hemoragică adesea mortală.

Cazul francez este primul identificat în afara continentului african în această epidemie, care afectează de asemenea Uganda şi care implică o tulpină rară – Bundibugyo – împotriva căreia nu există nici vaccin şi nici vreun tratament specific. Experţi în sănătate publică apreciază că riscul răspândirii epidemiei în lume rămâne slab, din cauza caracterului relativ puţin contagios al virusului ebola. „Centrul European de Prevenţie şi Controlul Bolilor (ECDC) a apreciat drept slab riscul unei infecţii a rezidenţilor europeni şi călătorilor care se duc în zona de circulaţie activă şi drept foarte slab la adresa populaţiei generale europene”, aminteşte Ministerul francez al Sănătăţii. „Toate măsurile de precauţie, şi anume izolarea pacientului, au fost luate imediat ce a sosit pe teritoriul naţional prin transferul la un spital în condiţii securizate, cu scopul evitării oricărui risc de contaminare”, a mai spus ministerul.

O anchetă este în curs în vederea identificării unor eventuale cazuri de contact, care vor fi plasate în carantină la domiciliu pe o perioadă de 21 de zile. OMS anunţa la jumătatea lui iunie că transmiterea epidemiei se accelera în RDC, în pofida unei consolidări a măsurilor de răspuns sanitar. Potrivit unor date oficiale s-au înregistrat 896 de cazuri, inclusiv 232 de decese, însă mulţi experţi consideră că amploarea este subestimată, având în vedere că epidemia loveşte în regiuni foarte izolate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.