Iranul a efectuat sâmbătă, 23 iulie curent, prima execuţie publică în peste doi ani, spânzurând un bărbat condamnat pentru uciderea unui poliţist, a raportat un ONG, în timp ce creşte îngrijorarea cu privire la represiunea din ţară.

Iman Sabzikar, un muncitor condamnat pentru uciderea unui poliţist în februarie 2022 în oraşul Shiraz (sudul Iranului), a fost spânzurat sâmbătă dis-de-dimineaţă la locul crimei, a detaliat ONG-ul Iran Human Rights (IHR), pe baza informaţiilor transmise de presa de stat iraniană.

Pedeapsa lui a fost confirmată de Curtea Supremă a Iranului la începutul lunii iulie.

„Reluarea acestei pedepse brutale în public are scopul de a speria şi intimida oamenii să nu manifesteze”, a apreciat Mahmood Amiry-Moghaddam, directorul IHR. Acesta a îndemnat comunitatea internaţională să reacţioneze ferm şi să protesteze faţă de această practică „medievală”.

Imaginile care au circulat pe reţelele sociale arătau un bărbat în haine de deţinut, atârnând la câţiva metri deasupra solului de o frânghie ataşată de macaraua unui camion.

În Iran, execuţiile au loc de obicei în închisori, iar ele se efectuează prin spânzurare-strangulare.

Execuţiile publice sunt folosite ca element de descurajare, în special când vine vorba de uciderea unui membru al forţelor de securitate, a subliniat ONG-ul, indicând că ultima execuţie publică din Iran datează din 11 iunie 2020.

ONG-ul se teme că patru bărbaţi, condamnaţi şi ei la moarte pentru uciderea unor poliţişti în cazuri separate, dar similare, vor avea aceeaşi soartă şi notează că numărul execuţiilor în Republica Islamică s-a dublat în primele ;ase luni din 2022 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În ultimele săptămâni, activiştii şi-au exprimat îngrijorarea faţă de o represiune tot mai mare în Iran, în contextul în care criza economică suscită manifestaţii neobişnuite. Intelectuali şi regizori de film cunoscuţi au fost arestaţi.

În aprilie, ONG-urile Iran Human Rights (IHR) şi Împreună Împotriva Pedepsei cu Moartea (ECPM) subliniau că „numărul de execuţii a crescut accelerat după alegerea preşedintelui Ebrahim Raissi, în iunie anul trecut, şi s-a dublat în a doua jumătate a lui 2021 în raport cu prima jumătate.

Tortura fizică şi psihologică este „utilizată de manieră sistematică în închisori”, în special ca „metodă pentru a smulge confesiuni ce vor sta la baza condamnării la moarte”, mai denunţau cele două organizaţii nonguvernamentale.