Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în prima zi de participare la Adunarea Generală a ONU, a avut o primă întrevedere bilaterală, informează Realitatea.md.

Șefa statului s-a întâlnit cu președintele Confederației Elvețiene, Guy Parmelin, cu care a discutat despre avansarea colaborării dintre țările noastre în domenii de interes comun.

Am convenit să sporim relațiile comercial-economice moldo-elvețiene. Totodată, am discutat să intensificăm negocierile privind acordul de liber schimb cu țările EFTA.

Am remarcat, în context, programele de dezvoltare realizate cu sprijinul Elveției în țara noastră, în domenii precum aprovizionarea cu apă, educație, sănătate, migrație și altele. I-am mulțumit domnului Președinte pentru ajutorul generos oferit de Elveția pentru sprijinirea luptei cu pandemia din țara noastră, direct, dar și prin intermediul Organizației Mondiale a Sănătății și a platformei COVAX.

Elveția este un partener de încredere, și cu care dorim să dezvoltăm relații strânse și în continuare. L-am invitat pe domnul Parmelin să viziteze Republica Moldova atunci când îi va permite agenda”, se menționează într-o declarație publică a președintei Maia Sandu.

Menționăm, că în aceste zile are loc sesiunea a 76-a a Adunării Generale a ONU, la care participă majoritatea liderilor țărilor lumii. Din partea Republicii Moldova este prezentă președinta Maia Sandu și ministrul de Externe, Nicu Popescu. Principalele subiecte discutate sunt: lupta mondială contra Covid-19, războaiele din diverse regiuni, atacurile cibernetice și modificările climaterice.

#Maia Sandu #ONU

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare