Prima lectură! Președintele țării, Parlamentului și prim-ministrul nu vor mai beneficia de pază de stat după plecare

Persoanele care au deținut funcțiile de președinte al Republicii Moldova, președinte al Parlamentului și prim-ministru nu vor mai beneficia, la finalul mandatului, de servicii de protecție de stat. Un proiect de lege în acest sens a fost votat, în prima lectură, de 57 de deputați, în cadrul ședinței plenare de astăzi, 22 decembrie.

Scopul proiectului se rezumă la faptul că excluderea anumitor categorii din lista persoanelor care beneficiază de servicii de protecție de stat are drept obiectiv reducerea cheltuielilor și eficientizarea utilizării banilor publici.

Proiectul de lege mai prevede ajustarea unor noțiuni din legea cu privire la Serviciul de Protecție și Pază de Stat (SPPS), precum și completarea cu prevederi noi, care au scopul „de a îmbunătăți procesul de pregătire a personalului SPPS în corespundere cu normele Codului Muncii”.

Totodată, documentul prevede majorarea cu o unitate a numărului de directori adjuncți ai SPPS.

Inițiativa legislativă urmează a fi susținută în lectura a doua în plenul Parlamentului.

#paza de stat #prim ministra #prima lectura #SPPS #presedinte

Psihologii care activează în instituțiile de învățământ general și profesional tehnic vor dedica aproape jumătate din timpul de lucru activităților directe cu elevii – între 18 și 20 de ore pe săptămână – potrivit unui proiect de regulament supus consultărilor publice, transmite IPN.

În învățământul general, psihologii vor avea un program de lucru de 35 de ore pe săptămână, dintre care 18 ore vor fi dedicate asistenței directe acordate elevilor: evaluări psihologice, consiliere individuală și de grup, activități de prevenție și dezvoltare personală. Celelate 17 ore vor fi destinate colaborării cu cadrele didactice și părinții, implicării în consilii pedagogice și comisii metodice, dar și pregătirii metodologice și conlucrării intersectoriale.

În învățământul profesional tehnic, programul săptămânal al psihologului este de 40 de ore, din care 20 vor fi dedicate activităților directe cu elevii.

Proiectul supus consultărilor publice urmărește să clarifice atribuțiile și responsabilitățile psihologului școlar, precum și să stabilească standarde minime pentru spațiile de lucru și să consolideze colaborarea cu alte servicii de sprijin educațional și social.

Ministerul Educației și Cercetării motivează elaborarea acestui document prin necesitatea unei reglementări unitare, în contextul în care activitatea psihologilor se bazează în prezent pe acte dispersate.

Potrivit proiectului de regulament, cabinetul psihologic trebuie să fie un spațiu dedicat, separat de alte activități educaționale, care să asigure intimitate, confort și confidențialitate. Amenajarea spațiului trebuie să permită atât consilierea individuală, cât și lucrul cu grupuri mici de elevi.

Proiectul mai prevede că psihologii trebuie să dețină studii superioare în domeniul psihologiei sau psihopedagogiei, corespunzătoare nivelurilor 6 sau 7 ale Cadrului Național al Calificărilor. Aceștia vor fi angajați prin concurs.