Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc ar putea fi sancționați și de România. Conform președintelui Parlamentului, responsabilii de la Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție discută subiectul cu omologii lor de peste Prut.

Igor Grosu a precizat în studioul Radio Moldova că măsurile restrictive i-ar putea viza nu doar pe Ilan Șor și Vlad Plahotniuc. Din spusele sale, există și alte persoane din anturajul lor, aflate în vizor.

„Știu că se discută la nivelul CNA-Procuratura Anticorupție și omologii din România – DNA, nu doar în cazul acestor indivizi. Din câte cunoaștem, și alții mai mărunței din diferite domenii, sau cei din anturajul lor, au proprietăți în România. Unii au uitat să le declare. E o temă aparte în discuțiile cu parte română. Știu că se poartă discuții. Aici e mai aproape, mai simplu și nu trebuie foarte multe argumente. Se muncește la acest capitol. Asta pot să vă spun, fără a intra în prea multe detalii”, a declarat Grosu.

La sfârșitul lunii octombrie, SUA a impus sancțiuni împotriva lui Ilan Șor și a lui Vlad Plahotniuc. Celor doi le-au fost interzise tranzacțiile către oricine din Republica Moldova, nu li se mai permite să intre în Statele Unite. La scurt timp după decizia Washingtonului, și Londra le-a înghețat activele.

#declarații Igor Grosu #Plahotniuc #Romania #sanctiuni #ȘOR

Modelul de afaceri al companiilor aeriene low-cost este pus la încercare de creșterea puternică a prețurilor la combustibil, iar unele dintre aceste companii se confruntă deja cu dificultăți financiare.

Potrivit unei analize AFP, citată de Agerpres, costurile ridicate ale kerosenului afectează în special transportatorii care operează cu marje reduse și depind de menținerea unor cheltuieli cât mai mici.

Directorul Transavia France, Olivier Mazzucchelli, spune că, în actualele condiții, rentabilizarea companiei este „practic imposibilă”, chiar și atunci când gradul de ocupare al avioanelor este foarte ridicat. Faptul că Transavia face parte din grupul Air France-KLM îi oferă însă un anumit sprijin financiar.

Alte companii sunt mai vulnerabile. În Statele Unite, Spirit Airlines, care se confrunta de mai mulți ani cu probleme financiare, a intrat în faliment în mai 2026. În septembrie, compania letonă Air Baltic a cerut protecția prevăzută de legislația americană privind falimentul. Compania își construise bugetul pentru 2026 pornind de la un preț al kerosenului de 685 de dolari pe tonă, în timp ce în Europa prețul a depășit 1.500 de dolari.

Probleme sunt raportate și la AirAsia, în Malaezia, Volotea, în Spania, și SpiceJet, în India. În cazul Volotea, compania ar urma să își reducă flota de la 44 la aproximativ 30-35 de aeronave și să negocieze restructurarea datoriilor.

Presiunea se resimte și pe piața americană. Potrivit firmei de consultanță OAG, capacitatea companiilor aeriene low-cost pe zborurile interne din Statele Unite a atins nivelul maxim în 2023 și a scăzut în fiecare an de atunci. Primele eliminate sunt, de regulă, rutele care aduc cele mai mici profituri.

Analiștii avertizează că operatorii mici și mijlocii, care dispun de rezerve financiare mai reduse, sunt cei mai expuși. John Grant, de la OAG, consideră că viitorul acestui model ar putea aparține în special companiilor suficient de mari pentru a avea o „masă critică” și rezerve financiare.

Și Ryanair, cel mai mare operator low-cost din Europa, a anunțat la începutul lunii septembrie reducerea programului de zboruri pentru iarnă. Directorul general Michael O’Leary a avertizat că prețurile biletelor vor crește inevitabil dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate.

Potrivit declarațiilor sale pentru Financial Times, dacă petrolul s-ar menține în jurul valorii de 140 de dolari pe baril pentru o perioadă îndelungată, prețul mediu al unui bilet Ryanair ar putea ajunge la 80-90 de euro, față de aproximativ 50 de euro în prezent.

Astfel, perioada biletelor foarte ieftine pare să devină tot mai dificil de susținut, pe măsură ce combustibilul reprezintă o povară tot mai mare pentru bugetele operatorilor aerieni.