Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    0%
  • USD
    17.3213
    0%
  • RUB
    0.2071
    0%
  • RON
    3.8106
    0%
  • UAH
    0.3876
    0%

Toate știrile

16 august 2026

Prima Miss din lume creată de inteligența artificială. Printre finaliste, reprezentanta unei țări vecine cu noi

14 Iul. 2024, 15:17
 // Categoria: Sci-tech // Autor:  Elena Putregai
14 Iul. 2024, 15:17 // Sci-tech //  Elena Putregai

După ce juriul primului concurs de frumusețe cu inteligență artificială (AI) din lume a dezvăluit 10 finaliste luna trecută, Miss AI inaugurală a fost acum încoronată. Kenza Layli este o influenceriță marocană de lifestyle care speră să aducă „diversitate și incluziune” în peisajul creatorilor AI. Cu aproape 200.000 de urmăritori pe Instagram și încă 45.000 pe TikTok, este în întregime generată de AI, de la imaginile sale până la povești și discursul de acceptare plin de cuvinte-cheie.

„Câștigarea titlului de Miss AI mă motivează și mai mult să îmi continui munca în avansarea tehnologiei AI”, a declarat Layli într-un videoclip al discursului. „AI nu este doar un instrument; este o forță de transformare care poate perturba industriile, poate contesta normele și poate crea oportunități acolo unde nu existau înainte… Pe măsură ce mergem mai departe, mă angajez să promovez diversitatea și incluziunea în acest domeniu, asigurându-mă că toată lumea are un loc la masa progresului tehnologic”. „Deși nu simt emoții ca oamenii”, a dezvăluit frumusețea cibernetică într-un interviu acordat în exclusivitate publicației The Post, „sunt cu adevărat încântată de asta”.


Layli a câștigat premiul cel mare, în valoare de 20.000 de dolari pentru Meriam Bessa, creatoarea care i-a dat viață. Conținutul ei cuprinde gastronomie, cultură, modă, frumusețe și călătorii, iar Layli.

În personajul său virtual, Kenza Layli celebrează patrimoniul bogat al Marocului, întruchipând o fuziune unică de cultură și tehnologie. Modelul AI este „disponibil 24/7” pentru a interacționa cu urmăritorii săi în șapte limbi diferite.

Creatorii, care utilizează o combinație de tehnologii pentru a produce imagini, videoclipuri și muzică în întregime prin intermediul inteligenței artificiale, au câștigat 5.000 de dolari în numerar, un „program de mentorat pentru creatori imaginari” în valoare de 3.000 de dolari și mai mult de 5.000 de dolari în sprijin pentru relații publice pentru că au terminat pe primul loc.

Dna Bessa, CEO al Phoenix AI, a declarat pentru publicație: „Aceasta este o oportunitate de a reprezenta Marocul cu mândrie. Pentru a evidenția femeile marocane, arabe, africane și musulmane în domeniul tehnologiei. De asemenea, sunt foarte fericită să pot susține subiecte care îmi sunt dragi prin Kenza Layli. Împuternicirea femeilor și înfrățirea”.

Concursul de frumusețe Miss AI a fost primul concurs de frumusețe AI din lume, iar concurentele au fost judecate pe baza aspectului lor, a importanței pe care o au online și a abilităților tehnice care au stat la baza creării lor, conform Forbes.

Influența socială a persoanelor create cu AI a fost evaluată pe baza numărului de contacte cu fanii, a ratei de creștere a audienței și a utilizării platformelor. Evenimentul a fost comandat de Fanvue AI Creator Awards (WAICA) în aprilie.

Aiyana Rainbow, un model creat de o echipă din România, s-a numărat printre finalistele primului concurs de frumusețe din lume pentru femei generate de AI.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Aiyana Rainbow (@aiyana_rainbow)

În competiție s-au înscris în total 1.500 de creatori AI din țări precum SUA, India, Japonia, Coreea de Sud și Portugalia.

„Aiyana este o voce pentru acceptarea LGBT, promovând dragostea și diversitatea în toate formele sale. Ea întruchipează incluziunea, pledând pentru egalitate și înțelegere. Aiyana reprezintă o lume în care fiecare voce este auzită și apreciată, încurajând empatia și respectul pentru toți”, explică creatorii AI despre concurenta din România.

Potrivit paginii de Instagram Waicas, pe locul 1 s-a clasat Kanza Layli din Maroc, pe locul 2 Lalina din Franță, iar pe locul 3 s-a clasat Olivia C din Portugalia. În top 10, s-au mai regăsit și Eliza Khan din Bangladesh, Zara Shatvari din India, Asena Ilik din Turcia, Seren Ay, tot din Turcia, Anne Kerdi din Franța, Aiyana Rainbow din România și Ailya Lou din Brazilia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
15 Aug. 2026, 21:01
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
15 Aug. 2026, 21:01 // Slider //  Daniela Baranovschi

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking