Ambasada Ucrainei din Liban vine cu vești proaste. Cumpărătorul libanez a refuzat să plătească pentru cerealele din Ucraina livrate de primul vas, care a părăsit portul din Odesa de la începutul războiului, scrie Digi24.

Razoni, prima navă care a plecat din Ucraina încărcată cu cereale după ce Rusia și Ucraina au ajuns la un acord luna trecută, cu participarea Turciei și a ONU, caută acum un alt port unde să poată descărca cerealele după ce cumpărătorul inițial din Liban a refuzat marfa pe motiv că ucrainenii au întârziat prea mult livrarea (peste 5 luni), scrie Reuters.

Nava sub pavilion Sierra Leone a plecat din Odesa săptămâna trecută încărcată cu 26.527 de tone de porumb. Vasul era programat să ajungă în Liban duminică, dar și-a schimbat destinația spre portul turcesc Mersin și rămâne acum ancorat în largul coastei de sud a Turciei, potrivit site-ului de monitorizare a navelor de transport maritim Refinitiv.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

O echipă de reprezentanți ai Ucrainei, Rusiei, Turciei şi ONU a finalizat la mijlocul săptămânii trecute cu succes inspecția navei Razoni, care urma să pornească din nou la drum în aceeași zi spre portul Tripoli, în nordul Libanului.

Până acum, 243.000 de tone de porumb au fost exportate din Ucraina la bordul a șapte vase care au părăsit porturile ucrainene din data de 1 august, potrivit datelor furnizate de Ministerul Apărării din Turcia. În total, 10 nave au plecat din cele trei porturi ucrainene cuprinse în acordul semnat la Istanbul, conform Politico. Vasul de transport care a plecat cel mai recent din Ucraina, Polarnet, a ajuns luni în Turcia.

#Cereale #nava #prima nava cu cereale din Ucraina #războiul din Ucrina

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china