Reprezentanții guvernării dau asigurări că multe reforme demarate acum vor da roade mai târziu, iar greșelile comise în procesul de modernizare a țării sunt inevitabile. Potrivit vicepreședintelui PAR, Radu Marian, spune că formațiunea și-a asumat puterea pentru a schimba lucrurile în țară, nu pentru a obține aplauze din partea societății. Este prima reacție a unui reprezentant PAS, după ce ultimul sondaj de opinie dat astăzi publicității, arată o scădere a formațiunii de guvernământ în preferințele cetățenilor.

„Traversăm o perioadă economică dificilă, într-un context internațional complicat. Pe termen scurt, noi găsim soluții care ușurează povara pe umerii cetățenilor, prin majorări substanțiale la pensii și alocații sociale, majorarea salariului minim, compensații la factura pentru gaz și căldură, creșterea ajutorului pentru perioada rece a anului. Pe termen lung, lucrăm la asigurarea alimentării cu energie din mai multe surse, să nu mai depindem de un singur furnizor care ne poate impune prețurile în funcție de cedări politice, investim în energie verde, eliminăm schemele și corupția din instituții și întreprinderi de stat”, a scris Radu Marian pe pagina sa de Facebook.

Deputatul PAS a mai menționat că reformele implementate de PAS sunt cu bătaie lungă, iar dacă pentru schimbările din țară, PAS va trebui să plătească un preț politic, formațiunea este gata să-l plătească, doar pentru a asigura dezvoltarea și modernizarea țării.

Realitatea.md amintește că, potrivit ultimului sondaj de opinie publică, PSRM câștigă teren în fața PAS. Datele arată că circa 14,4% din populație are încredere în PSRM, în același timp doar 10,8 % din respondenți au menționat că au încredere în partidul de guvernământ – PAS. În top 3 intră și partidul comuniștilor, circa 10,3% din cei intervievați au spus că au încredere în PCRM. Sondajului național a fost realizat de CBS-AXA la comanda IDIS Viitorul și ISPRI ”Ion Brătianu” din România, în perioada 25 ianuarie – 5 februarie 2022 pe un eșantion de 1134 de persoane cu vârstă de 18 ani şi mai mult. Marja de eroare este de 3%.

#PAS #Radu Marian #sondaj

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.