Partidul Socialiștilor câștigă teritoriu în fața partidului aflat pe primul loc la ultimele alegeri parlamentare – PAS, potrivit sondajului de opinia publică, prezentat astăzi. Așadar, circa 14,4% din populație are încredere în PSRM, în același timp doar 10,8 % din respondenți au menționat că au încredere în partidul de guvernământ – PAS. În top 3 intră și partidul comuniștilor, circa 10,3% din cei intervievați au spus că au încredere în PCRM.

Cercetarea mai arată că, din numărul celor deciși pentru cine ar vota în cazul alegerilor parlamentare, pentru BCS și-ar da votul 40%, urmat de PAS cu 36% și Partidul Șor cu 12,9%.

Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegerile pentru Parlamentul Republicii Moldova, 69,8% dintre respondenți ar merge cu siguranță la urnele de vot. 12% au menționat că stau la dubii, iar alte 12,6% au spus că sigur nu vor ieși la vot.

Totodată, doar trei concurenți electorali ar accede în Parlament, dacă duminica viitoare s-ar organiza alegerile parlamentare anticipate: Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, PAS și Partidul Politic Șor. Datele arată că cele mai multe voturi le-ar obține Blocul Comuniștilor și Socialiștilor. Astfel, formațiunea ar depăși ușor partidul de la guvernare cu 4 puncte procentuale.

Datele studiului mai arată că din totalul eșantionului, 25,2% și-ar da votul pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor. Pentru PAS ar vota 22,7%, iar pentru Partidul „ Șor” – 8,1%.

Sondajului național a fost realizat de CBS-AXA la comanda IDIS Viitorul și ISPRI ”Ion Brătianu” din România, în perioada 25 ianuarie – 5 februarie 2022 pe un eșantion de 1134 de persoane cu vârstă de 18 ani şi mai mult. Marja de eroare este de 3%.

#alegeri anticipate #Partide politice #studiu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.