În ședința de miercuri, 10 septembrie, membrii Consiliului Audiovizualului (CA) au aplicat 15 avertizări publice pentru încălcarea legislației electorale privind reflectarea alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Totodată, pentru admiterea unor forme de discriminare, furnizorul public regional de servicii media Compania „Găgăuziya Radio Televizionu” (GRT) a fost sancționat cu 7000 de lei, iar postul privat „PRO TV Chișinău” a primit o amendă de 5000 de lei.

Monitorizarea a vizat perioada 29 august – 4 septembrie, adică prima săptămână a campaniei electorale. CA a controlat toate cele 22 de posturi care au declarat că vor reflecta alegerile parlamentare din această toamnă: „Moldova 1”, „TV-Găgăuzia”, „TVR Moldova”, „Jurnal TV”, „TV8”, „R Live TV”, „Cinema 1”, „Exclusiv TV”, „PRO TV Chișinău”, „7 TV”, „Next TV”, „1 TV”, „ONE TV”, „N4”, „Star TV”, „Vocea Basarabiei TV”, „TV9”, „TVC 21”, „Canal Regional”, „Agro TV Moldova”, „TV Elita” și „Media TV”.

În perioada menționată, au fost difuzate 505 știri cu caracter electoral, ceea ce reprezintă aproximativ 31,4% din durata totală a buletinelor informative. În ceea ce privește prezența protagoniștilor în subiectele electorale, concurenții au fost cei mai vizibili, înregistrând 738 de apariții (47,9%), în timp ce organul electoral a avut cele mai puține menționări, doar 86 (5,6%).

În buletinele informative, 18 dintre serviciile media audiovizuale (SMA) monitorizate au inclus informații despre concurenții electorali. Singura excepție a fost „TV-Găgăuzia” (GRT), care nu a difuzat niciun material despre aceștia.

BEP a fost cel mai mediatizat concurent electoral, beneficiind de 1 oră, 24 min și 54 sec, ceea ce reprezintă 19,9% din timpul total dedicat concurenților. Următorii în clasament au fost blocul Alternativa, cu 1 oră, 14 min și 42 sec (17,5%), și PAS, cu 1 oră, 13 min și 38 sec (17,3%). Împreună, acești trei concurenți au cumulat peste jumătate din durata totală de reflectare acordată tuturor actorilor electorali.

Reflectarea subiectelor conflictuale în buletinele informative: 18 SMA au difuzat în total 147 de subiecte cu caracter conflictual, dintre care 20 au fost prezentate într-un mod dezechilibrat. În ansamblu, subiectele electorale difuzate de cele 19 posturi TV au prezentat un ușor dezechilibru de gen în ceea ce privește sursele citate – 64% din totalul aparițiilor fiind a persoanelor de sex masculin și 36% a celor de sex feminin.

Relevanța temelor abordate în cadrul reflectării electorale: Majoritatea subiectelor difuzate au fost considerate relevante pentru procesul electoral, contribuind la informarea publicului cu privire la campania și actorii implicați, excepție fiind TVC 21 care a difuzat două subiecte irelevante incluse în rubrica specială.
Dezbateri electorale: 2 SMA au difuzat cumulat 4 dezbateri electorale: Vocea Basarabiei TV și Media TV fiecare câte 2 dezbateri. „Next TV” nu a organizat dezbateri electorale, deși s-a angajat prin Declarație să organizeze dezbateri electorale în zi de miercuri, fără reluare, în perioada de raportare.
Publicitate electorală: 9 SMA din 22 au difuzat în total 224 spoturi de publicitate (dintre care 16 spoturi gratuite), cu o durată totală de 1 oră 53 min și 27 sec. Cele 9 SMA care au difuzat publicitate electorală sunt: Moldova 1, TV-Găgăuzia, Jurnal TV, TV8, Cinema 1, Exclusiv TV, PRO TV Chișinău, Next TV și One TV. Patru dintre acestea– Jurnal TV, PRO TV Chișinău, Next TV, One TV – au admis abateri la difuzarea publicității electorale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vicepreședinta Consiliului Audiovizualului, Aneta Gonța, a remarcat în cadrul ședinței că postul public regional „TV-Găgăuzia” (GRT) nu a reflectat niciun concurent electoral în știri, tendință observată și în campania electorală precedentă.

Potrivit ei, în emisiunile de informare electorală de la GRT continuă practica de tendențiozitate și nerespectare a legislației, nu doar a celei electorale, ci și jurnalistice. De asemenea, Aneta Gonța a mai atras atenția asupra prezenței elementelor de dezinformare, manifestate prin promovarea repetată a acelorași narațiuni în limba rusă, la postul public regional. Pe de altă parte, vicepreședinta CA a salutat îmbunătățirea activității televiziunii publice naționale „Moldova 1”, față de activitatea acesteia în campania electorală precedentă, reflectând aproape zilnic atât concurenții, cât și subiectele electorale.

#amenzi #Consiliul Audiovizualului #posturi TV

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.