Prima sculptură care a fost creată după un proiect realizat de un program de inteligență artificială, denumită „statuia imposibilă”, a fost expusă la un muzeu din Suedia. Sculptura a fost proiectată după ce programul de inteligență artificială a studiat operele mai multor maeștri, precum Michelangelo Buonarroti, Rodin sau Takamura.

„Este o statuie adevărată, creată de cinci maeştri diferiţi, care n-ar fi putut colabora niciodată în realitate”, a declarat Pauliina Lunde, purtătoare de cuvânt a Sandvik, compania care s-a ocupat de execuția proiectului.

Realizată din oţel inoxidabil, cu o înălţime de 150 de centimetri şi o greutate de 500 de kilograme, statuia este expusă la muzeul de tehnologie din Stockholm. Statuia reprezintă o femeie, a cărei jumătate inferioară a corpului este acoperită de un fel de tunică şi care ţine un glob pământesc făcut din bronz în mâna stângă.

Ideea a fost crearea unui amestec între stilurile a cinci sculptori marcanţi pentru epoca lor: Michelangelo Buonarroti (Italia, 1475-1564), Auguste Rodin (Franţa, 1840-1917), Käthe Kollwitz (Germania, 1867-1945), Kotaro Takamura (Japonia, 1883-1956) şi Augusta Savage (Statele Unite, 1892-1962).

„Are ceva ciudat în înfăţişare, îţi dai seama că nu este creată de o fiinţă umană”, a subliniat Julia Olderius, responsabilă pentru inovaţie în cadrul muzeului.

Privitorul poate remarca musculatura inspirată de Michelangelo, dar şi mâna, care aminteşte de cele create de Takamura. În acest scop, inginerii de la Sandvik au alimentat sistemele AI cu numeroase imagini ale unor sculpturi create de aceşti artişti.

Inteligenţa artificială a propus apoi mai multe imagini 2D care, potrivit Juliei Olderius, reflectă specificul fiecăreia dintre aceste sculpturi.

„Imaginile în 2D au fost integrate de ingineri printr-o modelare 3D, iar acesta a fost punctul de pornire de la care ne-am concentrat asupra fabricaţiei”, a adăugat ea.

E însă vorba de artă sau de o tehnică ingenioasă?

„Da, cred că e vorba despre artă”, afirmă Julia Olderius, care estimează că această evaluare îi revine în cele din urmă publicului.

Despre tema mai generală a pătrunderii inteligenţei artificiale în domeniul artelor, ea afişează acelaşi optimism.

„Nu trebuie să ne fie frică de ceea ce AI face cu creativitatea, conceptele, arta, designul. Cred pur şi simplu că trebuie să ne adaptăm la un nou viitor”, a spus ea.

#Inteligență Artificială #muzeu #sculptura #Suedia

Ihor Malcevski, în vârstă de 69 de ani, se afla în sediul Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, luni, 28 septembrie, când clădirea istorică a fost lovită de o dronă a forțelor ruse, transmite hotnews.ro.

În atacul de luni de la Academia de Științe din Kiev a murit o persoană și au fost rănite alte trei, potrivit autorităților locale. În proximitatea clădirii construite în secolul al XIX-lea se află ambasada Germaniei, Opera Națională, Catedrala Sfântul Vladimir și o serie de clădiri guvernamentale, a scris The Guardian.

Malcevski, director adjunct al unui departament în cadrul instituției, privea de la fereastra biroului său situat la etajul 3, în timp ce fumul negru și dens ieșea din clădire.

„Gândurile mele se îndreptau spre un singur lucru: cum să mă salvez din această situație”, a povestit el, luni, pentru Reuters.

Frica de înălțime nu l-a împiedicat să iasă pe fereastră și să se cațere pe o cornișă de pe fațada imobilului, pentru a scăpa de fumul și flăcările din interior.

„În primele secunde nu înțelegi – apoi mintea se pune în funcțiune și începe să analizeze ce s-a întâmplat”, a mai spus bărbatul în interviul acordat din locuința pe care o are în afara Kievului.

În cele din urmă, Malcevski a coborât pe o scară pe care o sprijiniseră salvatorii de clădire.

Comparat în glumă de nepoți cu „Spider-Man” după ce a ieșit pe fereastră

La fața locului s-au deplasat și membrii familiei sale, pe care Malcevski i-a sunat la scurt timp după ce a fost salvat.

Omul de știință este căsătorit și are doi copii adulți și șapte nepoți.

Malcevski, pe care nepoții l-au comparat în glumă cu „Spider-Man” după ce au văzut imaginile pe YouTube, a spus că Ucraina ar trebui să continue lupta pentru a slăbi Rusia, în ciuda încercărilor de relansare a negocierilor de pace susținute de SUA.

Un oficial american a declarat marți că emisarul președintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, a purtat discuții „constructive” cu omologii săi americani.