Ministerul rus al Apărării a declarat luni, 12 iunie curent, că a semnat un contract cu gruparea „Ahmat” a forţelor speciale cecene, la o zi după ce şeful grupului „Wagner” de mercenari ruşi, Evgheni Prigojin, a refuzat să facă acest lucru, transmite Agerpres.

Semnarea a urmat unui ordin prin care toate „unităţile de voluntari” ar trebui să semneze contracte până la 1 iulie care să le aducă sub autoritatea ministrului apărării, Serghei Şoigu, în timp ce Moscova încearcă să îşi impună controlul asupra armatelor private care luptă în numele său în Ucraina.

În schimb, luptătorii voluntari ar urma să primească aceleaşi beneficii şi protecţii ca şi trupele regulate, inclusiv sprijin pentru ei şi familiile lor în cazul în care sunt răniţi sau ucişi.

Duminică, Prigojin, care a purtat o dispută continuă cu Ministerul Apărării pe care l-a acuzat că nu a reuşit să ofere muniţiile necesare mercenarilor săi Wagner din Ucraina, a declarat că va refuza să semneze un astfel de contract. El a spus că Şoigu „nu poate gestiona în mod corespunzător formaţiuni militare”.

Șefii armatei ruse speră că „şi alte unităţi de voluntari vor urma exemplul”

Contractul pe care Ministerul Apărării l-a semnat luni a fost cu gruparea paramilitară Ahmat, care a fost adesea numită armata privată a lui Ramzan Kadîrov, liderul Ceceniei.

Spre deosebire de Prigojin, Kadîrov s-a abţinut recent de la critici la adresa Ministerului Apărării. Membrii celor două grupuri s-au certat în mod deschis, iar unul dintre aliaţii apropiaţi ai lui Kadîrov l-a catalogat pe Prigojin drept un blogger care ţipă tot timpul despre probleme.

Comandantul Ahmat, Apti Alaudinov, care a luat parte la semnarea contractului, a declarat că unitatea a „pregătit şi trimis zeci de mii de voluntari” în Ucraina în ultimele 15 luni.

Moscova a declarat recent că forţele Ahmat au desfăşurat o ofensivă în apropiere de oraşul Marinka, în regiunea estică ucraineană Doneţk.

„Cred că acesta este un lucru foarte bun”, a declarat Alaudinov, citat de site-ul ministerului apărării după semnarea acordului.

Şeful adjunct al Statului Major General al Rusiei, generalul-colonel Aleksei Kim, a afirmat după semnarea acordului cu cecenii că speră că şi alte unităţi de voluntari vor urma exemplul.

#Ahmat #Ramzan Kadîrov #razboi #Rusia #Serghei Șoigu #Ucraina

Timpii de așteptare pentru camioanele care traversează frontiera se mențin la punctele vamale Sculeni–Sculeni și Giurgiulești–Galați, deși numărul mijloacelor de transport aflate în cozi s-a redus. În ultimele 24 de ore, prin punctele vamale de frontieră au trecut 2.825 de camioane, pe ambele sensuri de circulație, anunță Serviciul Vamal (SV).

Situația este influențată și de suspendarea temporară a circulației prin punctul Costești–Stânca, unde pe 7 noiembrie au loc lucrări de reparație capitală la Nodul Hidrotehnic Costești–Stânca.

Pentru a evita aglomerația, autoritățile recomandă transportatorilor să aleagă puncte alternative de trecere, în funcție de tipul încărcăturii. Camioanele fără marfă sunt îndemnate să opteze pentru postul Cahul–Oancea, iar cele care transportă mărfuri pot utiliza Leușeni–Albița, unde nu sunt înregistrate, deocamdată, fluxuri mari de camioane.

SV le recomandă transportatorilor să pregătească din timp documentele și formalitățile necesare, să utilizeze sistemul NCTS pentru tranzitul comun, acolo unde este posibil, și să depună anticipat declarațiile vamale electronice. De asemenea, șoferii sunt îndemnați să achite rovinieta pentru drumurile din România înainte de a ajunge la frontieră.

Între timp, autoritățile din Republica Moldova și România continuă măsurile pentru fluidizarea traficului. Printre acestea se numără deschiderea a două piste suplimentare de control la Giurgiulești–Galați și separarea fluxului de camioane fără încărcătură la Leușeni–Albița.

Autoritățile anunță că monitorizează situația și va reveni cu informații despre evoluția traficului și reluarea circulației prin Costești–Stânca.