Primăria Chișinău susține că Ministerul Culturii tergiversează avizarea proiectului de reabilitare a străzii 31 August 1989, unde a fost descoperită o porțiune de drum cu caldarâm istoric. Autoritățile locale afirmă că, de aproape doi ani, au înaintat mai multe propuneri, însă ministerul a solicitat constant corectări suplimentare, fără a ține cont de fezabilitatea acestora în teren.

Soarta caldarâmului din centrul Chișinăului: Ministerul Culturii vine cu noi/vechi acuzații

Potrivit Primăriei, în 2024 au avut loc patru întrevederi cu reprezentanții Ministerului Culturii și ai Consiliului Național al Monumentelor Istorice (CNMI), iar în septembrie s-au stabilit termenii pentru finalizarea documentației. Deși proiectul a fost depus spre avizare în noiembrie, răspunsul a întârziat, iar ulterior au fost solicitate noi ajustări.

În replică, Primăria mai susține că toate recomandările au fost incluse, iar documentația finală a fost transmisă din nou pentru aprobare. Autoritățile locale cer Ministerului Culturii să lase birocrația la o parte și să avizeze proiectul, astfel încât lucrările de restaurare să poată începe.

Strada 31 August 1989 a intrat în reparație capitală la începutul lunii aprilie 2022, iar conform contractului de execuție, lucrările urmau a fi finalizate la sfârșitul anului 2023. În timpul lucrărilor între str. Bănulescu-Bodoni și str. Pușkin, au fost descoperite două insule cu pavaj vechi. Ulterior, au fost propuse mai multe scenarii pentru acest pavaj, însă până în prezent nu s-a ajuns la un consens. Între timp, Direcția Generală Mobilitate Urbană Chișinău a intervenit pentru conservarea porțiunilor de caldarâm descoperite. Autoritățile locale au izolat zona și au amenajat un sistem de evacuare a apelor pluviale pentru protecția pavajului care datează din anii 1868-1870.

Au urmat zeci de acuzații reciproce între Primăria Chișinău și Ministerul Culturii, iar caldarâmul descoperit a rămas de izbeliște. În prezent, în zonă, vedem zeci de mașini care stau parcate ilegal.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ministerul Culturii #primaria chisinau

Mitropolitul Basarabiei, Înaltpreasfințitul Părinte Antonie, i-a prezentat președintelui României, Nicușor Dan, principalele provocări cu care se confruntă Biserica Ortodoxă Română din Republica Moldova. Printre acestea se numără recuperarea patrimoniului istoric al Mitropoliei Basarabiei, confiscat în perioada ocupației sovietice, dar și restaurarea lăcașurilor de cult, dezvoltarea instituțiilor educaționale și sociale și formarea clerului.

Discuția a avut loc joi, 27 august 2026, la sediul Mitropoliei Basarabiei din Chișinău, în cadrul vizitei oficiale a președintelui României în Republica Moldova, prilejuită de împlinirea a 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Mitropolitul Antonie i-a prezentat șefului statului român evoluția Mitropoliei Basarabiei din ultimii ani și rezultatele obținute în activitatea pastoral-misionară, cultural-educațională, social-filantropică și administrativă. În cadrul întrevederii a fost evidențiat și sprijinul acordat de autoritățile de la București pentru consolidarea Mitropoliei Basarabiei. Potrivit instituției, mai multe proiecte de construcție, restaurare și dezvoltare a comunităților parohiale au fost realizate cu sprijinul financiar al Guvernului României, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, precum și cu susținerea Patriarhiei Române.

Un subiect important al discuției l-au constituit problemele cu care se confruntă în prezent Mitropolia Basarabiei. Mitropolitul Antonie a vorbit despre necesitatea recuperării patrimoniului istoric al Mitropoliei Basarabiei, confiscat în timpul ocupației sovietice, precum și despre nevoia de a construi și restaura lăcașuri de cult. Printre priorități au fost menționate și dezvoltarea instituțiilor educaționale și social-filantropice, formarea clerului și sprijinirea comunităților care se află în proces de organizare sau de aderare la Biserica Ortodoxă Română.

Mitropolitul Antonie a subliniat necesitatea aprofundării cooperării dintre autoritățile de la București și cele de la Chișinău, astfel încât Mitropolia Basarabiei să-și poată desfășura activitatea în condiții de stabilitate și egalitate instituțională. În cadrul întrevederii a fost evocat și rolul istoric al Mitropoliei Basarabiei în păstrarea credinței ortodoxe, a limbii române și a identității culturale în Republica Moldova. Potrivit Mitropoliei, instituția contribuie prin activitatea sa pastorală, educațională și socială la consolidarea comunităților și la recuperarea unei identități afectate de decenii de ocupație sovietică.

La rândul său, Nicușor Dan a exprimat susținerea României pentru comunitățile românești din Republica Moldova și pentru activitatea Mitropoliei Basarabiei. Președintele român a declarat că se simte „acasă” de fiecare dată când vine în Republica Moldova și a reafirmat disponibilitatea instituțiilor de la București de a sprijini Biserica Ortodoxă Română din Basarabia.

După întrevedere, Mitropolitul Antonie i-a prezentat președintelui României sediul administrativ al Mitropoliei Basarabiei și Paraclisul mitropolitan. În semn de prețuire, Înaltpreasfințitul Părinte Antonie i-a oferit lui Nicușor Dan o icoană a Sfântului Preot Mucenic Alexandru din Basarabia. Sfântul Alexandru Baltaga a fost membru al Sfatului Țării și a votat, la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu România. Ulterior, a fost arestat și a murit în urma represiunilor regimului sovietic.

La rândul său, Nicușor Dan i-a oferit Mitropolitului Basarabiei un Tricolor al României, simbol al identității și unității românilor de pe ambele maluri ale Prutului.