Primatul Capitalei a enumerat trei factori care au afectat populația Moldovei în 2025. În opinia lui Ion Ceban, în pofida „declarațiilor triumfaliste ale guvernării”, starea economiei și nivelul de viață al populației lasă de dorit.

Politicianul notează că în 2025 s-a aprofundat nivelul sărăciei absolute, ajungând la 33%. Potrivit lui, cea mai afectată este regiunea de sud a Moldovei, unde indicatorul ajunge la 50%.

„Numai în anii de guvernare ai PAS, numărul persoanelor cu viză de reședință obișnuită în Moldova s-a redus cu peste 240 000 de persoane. Când vor fi făcute publice datele pentru 2025, nu este exclus ca acest număr să crească până la 300 000 de persoane. PAS se face că nu înțelege că acesta este un rezultat al politicii sale incompetente și constată: Dacă se reduce numărul populației, haideți să închidem școli”, a scris Ceban pe rețelele de socializare.

Edilul a criticat reorganizarea instituțiilor de învățământ, menționând deficitul cadrelor didactice, revizuirea criteriilor de acordare a compensațiilor și stabilirea indicatorilor de indexare a pensiei.

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.