Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Primarul de la Condrița spune că oamenii din localitate riscă să nu primească cei 700 de lei promiși de autorități

26 Ian. 2022, 18:02
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
26 Ian. 2022, 18:02 // Actualitate //  Realitatea.md

Primarul de Condrița, Andrei Donică, atenționează că majoritatea sătenilor, dar și oamenii din alte localități, riscă să nu primească niciun leu din cei 700 de lei ajutor promis de autorități pentru perioada rece a anului. Aceasta pentru că, deși a fost exclusă ancheta socială la solicitarea ajutorului, rămâne condiția ca venitul lunar să nu depășească 3 100 de lei.

Edilul susține că este o discriminare ca orășenilor să le fie compensat consumul de gaze și de energie termică, iar celor care își încălzesc gospodăriile cu lemne și cărbune – nu. Primarul a făcut apel către administrația publică centrală să intervină cu măsuri de susținere pentru toți cetățenii.

Într-o de presă, Andrei Donică a declarat că, pentru cetățeni care își încălzesc gospodăriile cu lemne de foc și cărbune, autoritățile centrale au promis acei 700 de lei lunar pentru perioada rece a anului. Însă, majoritatea covârșitoare nu va obține niciun leu. Potrivit lui, oamenii vin la primărie și spun că au auzit la televizor că nu mai trebuie completată acea anchetă socială și că li se vor acorda tuturor a câte 700 lei lunar pentru perioada rece a anului. Dar, spune primarul, nu este așa. Nu vor vi verificate bunurile – mașină de spălat, televizor, frigider, dar condiția cu privire la venitul minim a rămas. Mai exact, venitul lunar nu trebuie să depășească 3 100 de lei/per fiecare membru al familiei, scrie ipn.

În opinia sa, foarte puțină lume va fi eligibilă. De exemplu, în Condrița 80% din locuitori nu vor primi acest ajutor. Situația e comparabilă în toată țara. „Se compensează din bugetul național, dar la el fac contribuții toți, și cei din orașe, dar și cei din sate. De asta trebuie ajutați toți. Îi ajutăm pe cei din orașe prin ceea că le compensăm și gazul, și energia termică produsă de „Termoelectrica”, dacă vorbim concret, dar cei din sate, majoritatea celor din sate, nu vor primi cei 700 de lei”, a notat edilul.

Potrivit lui, de exemplu, în Condrița, la gaz sunt racordați doar 3% din gospodării. Și chiar și cei conectați la gaz, 85% nu îl folosesc pentru încălzirea gospodăriei, ci doar pentru a prepara mâncarea. Majoritatea covârșitoare folosește lemne și cărbune pentru a se încălzi.

Andrei Donică mai spune că nu se ține cont de faptul că lemnele și cărbunele s-a scumpit semnificativ. Mai mult, nici nu este vreun control în ceea ce ține de vânzarea lemnului, care se comercializează cu un grad înalt de umiditate. Respectiv, oamenii sunt nevoiți să cheltuiască mai mult pentru a obține temperatura necesară.

Primarul de Condrița a făcut apel către Comisia pentru Situații Excepționale, către Guvern și Parlament „să se întoarcă cu fața la oameni” și să compenseze în regim de urgență cheltuielile pentru resursele energetice, inclusiv pentru lemne și cărbune, tuturor cetățenilor.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.