Responsabilii din cadrul Ambasadei României în Republica Moldova informează că, începând cu ziua de joi, 27 ianuarie, Secția consulara a Ambasadei României la Chișinău își reia activitatea.

Anunțul a fost făcut de reprezentanții de la Ambasadă pe o rețea de socializare.

„Secția Consulară a Ambasadei României la Chișinău își va relua activitatea cu publicul la 27 ianuarie 2022, ca urmare a finalizării procedurilor de dezinfectare a spațiilor și testare a întregului personal. Vă asigurăm pe această cale că serviciile consulare programate pentru 26 ianuarie 2022 și anulate, ca urmare a restrângerii temporare a activității consulare, vor fi reprogramate, cu prioritate, la o dată ulterioară”, se arată în nota informativă.

Mai mult, solicitanții de servicii consulare sunt rugați să monitorizeze adresele de e-mail folosite la crearea cererilor, adresa la care vom primi noile date de programare.

#Ambasada Romaniei in RM #sectie consulara #servicii cu clientii

Chișinăul își sărbătorește astăzi, 14 octombrie 2026, Hramul orașului, de sărbătoarea religioasă Acoperământul Maicii Domnului. Capitala Republicii Moldova marchează această zi prin manifestări cultural-artistice dedicate locuitorilor și vizitatorilor, iar pentru angajații din capitală ziua este declarată nelucrătoare.

Cunoscut și drept „orașul din piatră albă”, Chișinăul are o istorie documentată de aproape șase secole. Prima mențiune cunoscută a localității datează din iulie 1436. De-a lungul timpului, așezarea rurală s-a dezvoltat într-un târg, apoi într-un important centru administrativ, economic și cultural.

De ce este sărbătorit Hramul pe 14 octombrie

Tradiția de a marca Ziua Chișinăului pe 14 octombrie a fost instituită în anul 2000, când sărbătoarea orașului a fost asociată cu Acoperământul Maicii Domnului, potrivit calendarului ortodox de stil vechi.

Anterior, din 1995, Ziua orașului era sărbătorită în a doua duminică a lunii octombrie. O decizie din 1987 prevedea organizarea festivităților în prima zi de sâmbătă a lunii octombrie.

Prima ediție a Hramului organizată pe 14 octombrie, în anul 2000, a început cu oficierea Acatistului Acoperământului Maicii Domnului și a Sfintei Liturghii la Catedrala Mitropolitană. Ulterior, au urmat depuneri de flori, discursuri oficiale, spectacole și inaugurarea unor obiective de infrastructură. Componenta religioasă a rămas o parte importantă a tradiției.

Capitala care a inspirat scriitori și compozitori

De-a lungul timpului, Chișinăul a fost casa mai multor personalități ale culturii românești, printre care Grigore Vieru, Alexandru Hâjdeu, Alexei Mateevici, Bogdan Petriceicu Hașdeu și Constantin Negruzzi. În capitală au locuit și fabulistul Alecu Donici, scriitorul și teologul Gala Galaction, precum și interpretul și compozitorul Ion Aldea-Teodorovici.

Orașul a fost evocat și în creațiile unor artiști care i-au surprins farmecul și legătura cu locuitorii săi. Poetul Dumitru Matcovschi i-a dedicat versuri în care își mărturisea atașamentul față de capitală, iar compozitorul Eugen Doga a vorbit în repetate rânduri despre frumusețea și potențialul acesteia.

Cine a condus Chișinăul de-a lungul timpului

Din noiembrie 2019, funcția de primar general al municipiului Chișinău este deținută de Ion Ceban, aflat la al doilea mandat. Printre cei mai longevivi primari ai capitalei se numără Carol Schmidt, care a condus orașul neîntrerupt între 1877 și 1903, timp de 26 de ani. Dimitrie Lovcinski a exercitat funcția în mai multe perioade, însumând aproximativ 14 ani, iar Dimitrie Mincu — circa 13 ani. În perioada post-sovietică, Serafim Urechean a fost primar între 1994 și 2005, iar Dorin Chirtoacă a condus municipiul în perioada 2007–2017.

Hramul Chișinăului rămâne una dintre cele mai importante sărbători ale capitalei, reunind tradițiile religioase, istoria orașului și evenimentele dedicate comunității.