Primarul din Los Angeles, Karen Bass, a anunţat vineri, 21 februarie curent, că a demis-o pe şefa pompierilor din oraş, pe care a acuzat-o de gestionarea defectuoasă a incendiilor de la începutul lunii ianuarie 2025, ce au provocat moartea a cel puţin 29 de persoane şi au devastat zone întinse din al doilea oraş ca mărime din Statele Unite.

„Ştim că 1.000 de pompieri care ar fi putut fi la datorie în dimineaţa în care au izbucnit incendiile au fost trimişi acasă, de acest lucru se face responsabilă şefa Kristin Crowley”, a declarat Karen Bass.

Aleasa democrată i-a reproşat, de asemenea, că a refuzat să facă o analiză post-dezastru. „Se impune plecarea sa”, a spus primarul din Los Angeles, care are autoritate directă asupra brigăzii de pompieri a oraşului.

Răspunsul autorităţilor la incendii a provocat dezbateri aprinse în California, în special cu privire la lipsa de apă disponibilă pentru combaterea flăcărilor. Karen Bass însăşi a fost criticată pentru modul în care a gestionat dezastrul, care a început în timp ce ea se afla în străinătate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Incendiile Palisades şi Eaton, din comitatul Los Angeles, în California de Sud, au fost cele mai distructive din istoria oraşului. Acestea au ars o suprafaţă de peste 150 de kilometri pătraţi şi mai mult de 10.000 de locuinţe, provocând pagube estimate la sute de miliarde de dolari. Compania meteorologică privată AccuWeather a estimat pagubele şi pierderile economice între 250 şi 275 de miliarde de dolari. Cele două incendii, care au izbucnit la 7 ianuarie, au fost izolate abia după trei săptămâni. Cauza lor exactă este încă în curs de investigare.

Potrivit unui studiu realizat de zeci de cercetători şi publicat la sfârşitul lunii ianuarie, schimbările climatice provocate de om au pregătit terenul pentru incendii prin reducerea precipitaţiilor, uscarea vegetaţiei şi prelungirea suprapunerii periculoase între condiţiile de secetă favorabile incendiilor şi vânturile puternice Santa Ana care suflă iarna în regiune.

#demisie #incendii #Los Angeles

Procesul de determinare a gradului de dizabilitate urmează să fie modificat, astfel încât evaluarea să țină cont nu doar de diagnosticul medical, ci și de modul în care afecțiunea afectează viața de zi cu zi a persoanei. În acest scop, Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii și Protecției Sociale au semnat marți, 18 august, un ordin comun prin care a fost instituit un grup de coordonare.

Grupul va analiza cadrul normativ și metodologic actual și va propune modificarea criteriilor de determinare a dizabilității, precum și standardizarea componentei medicale a evaluării.

O schimbare importantă vizează formularul medical nr. 088/e. Autoritățile vor să revizuiască documentul și să digitalizeze circuitul acestuia, astfel încât informațiile necesare pentru determinarea dizabilității să poată fi transmise electronic între instituțiile implicate.

Noua abordare va păstra diagnosticul medical ca un element important al evaluării, însă acesta va fi analizat împreună cu impactul afecțiunii asupra vieții persoanei. Vor fi luate în considerare capacitatea de autoservire, mobilitatea, comunicarea, activitatea profesională, educația și participarea socială.

Autoritățile susțin că schimbările urmăresc simplificarea procedurii și reducerea transferului documentelor pe hârtie între instituții. Totodată, este prevăzută identificarea unor soluții pentru schimbul de date și interoperabilitatea sistemelor informaționale.

Din grupul de coordonare vor face parte reprezentanți ai celor două ministere, ai instituțiilor responsabile de determinarea dizabilității, specialiști din domeniul medical și reprezentanți ai altor autorități implicate în proces.