Premierul în demisie, Alexandru Munteanu, a făcut primele declarații după ce și-a anunțat demisia, afirmând că pleacă din funcție cu „conștiința foarte liniștită” și că va asigura o tranziție profesionistă a Executivului.

Întrebat de jurnaliști dacă se simte împăcat cu decizia de a părăsi conducerea Guvernului, Munteanu a răspuns că și-a îndeplinit responsabilitățile și că va continua să-și exercite atribuțiile până la învestirea unui nou Cabinet de miniștri.

„Înțeleg că se așteaptă la o controversă. Am încercat să nu mă uit pe rețele de socializare, dar cu un ochi și din ce mi-au spus cei care s-au uitat, 90% din aceste scenarii care s-au vehiculat nu sunt adevărate. E o istorie mai complicată. Timpul va așeza lucrurile. Conștiința mea este foarte liniștită. Am făcut ceea ce am trebuit să fac și acum îmi continui datoria. Asigur o tranziție ușoară și profesională”, a declarat acesta.

Premierul în exercițiu a subliniat că Republica Moldova traversează o perioadă importantă și că autoritățile nu își pot permite instabilitate politică sau blocaje instituționale.

„Suntem în proces de integrare europeană. Nu putem să ne permitem să deviem sau să creăm situații de controversă. Continuăm să lucrăm”, a spus Munteanu.

Referindu-se la planurile sale după încheierea mandatului, Alexandru Munteanu a declarat că intenționează să se dedice mai multor proiecte culturale și academice. Potrivit acestuia, a primit invitații pentru a susține prelegeri la mai multe universități, inclusiv la Universitatea Columbia din New York, dar și pentru a se implica în proiecte desfășurate împreună cu Alianța Franceză.

Întrebat despre informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora ar fi încercat să reformeze unele instituții ale statului, dar ar fi fost împiedicat să o facă, premierul în exercițiu a evitat să ofere un răspuns, afirmând doar că nu dorește să comenteze aceste speculații.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, vineri, 3 iulie, premierul Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia din funcție, invocând motive personale și de principiu. Președinta Maia Sandu a confirmat ulterior demisia și a declarat că, deși reformele au fost dificile, se aștepta la o implicare mai puternică din partea acestuia.

Guvernul Munteanu fusese învestit în noiembrie 2025.

#demisie #motiv de plecare #Munteanu #premier

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.