Premierul în demisie, Alexandru Munteanu, a făcut primele declarații după ce și-a anunțat demisia, afirmând că pleacă din funcție cu „conștiința foarte liniștită” și că va asigura o tranziție profesionistă a Executivului.

Întrebat de jurnaliști dacă se simte împăcat cu decizia de a părăsi conducerea Guvernului, Munteanu a răspuns că și-a îndeplinit responsabilitățile și că va continua să-și exercite atribuțiile până la învestirea unui nou Cabinet de miniștri.

„Înțeleg că se așteaptă la o controversă. Am încercat să nu mă uit pe rețele de socializare, dar cu un ochi și din ce mi-au spus cei care s-au uitat, 90% din aceste scenarii care s-au vehiculat nu sunt adevărate. E o istorie mai complicată. Timpul va așeza lucrurile. Conștiința mea este foarte liniștită. Am făcut ceea ce am trebuit să fac și acum îmi continui datoria. Asigur o tranziție ușoară și profesională”, a declarat acesta.

Premierul în exercițiu a subliniat că Republica Moldova traversează o perioadă importantă și că autoritățile nu își pot permite instabilitate politică sau blocaje instituționale.

„Suntem în proces de integrare europeană. Nu putem să ne permitem să deviem sau să creăm situații de controversă. Continuăm să lucrăm”, a spus Munteanu.

Referindu-se la planurile sale după încheierea mandatului, Alexandru Munteanu a declarat că intenționează să se dedice mai multor proiecte culturale și academice. Potrivit acestuia, a primit invitații pentru a susține prelegeri la mai multe universități, inclusiv la Universitatea Columbia din New York, dar și pentru a se implica în proiecte desfășurate împreună cu Alianța Franceză.

Întrebat despre informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora ar fi încercat să reformeze unele instituții ale statului, dar ar fi fost împiedicat să o facă, premierul în exercițiu a evitat să ofere un răspuns, afirmând doar că nu dorește să comenteze aceste speculații.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, vineri, 3 iulie, premierul Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia din funcție, invocând motive personale și de principiu. Președinta Maia Sandu a confirmat ulterior demisia și a declarat că, deși reformele au fost dificile, se aștepta la o implicare mai puternică din partea acestuia.

Guvernul Munteanu fusese învestit în noiembrie 2025.

#demisie #motiv de plecare #Munteanu #premier

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat luni, 17 august curent, că forțele armatei sale vor continua și în luna septembrie atacurile cu rază lungă de acțiune în profunzimea teritoriului Rusiei, care a suferit pagube economice importante în ultimele săptămâni, informează hotnews.ro.

În cadrul unei întâlniri a lui Zelenski cu înaltul comandament militar a fost analizată situația în mai multe sectoare ale frontului, dar și evoluția operațiunilor pe distanțe lungi în prima jumătate a lunii august și măsurile pentru viitoarele atacuri împotriva teritoriului rus.

„Am reafirmat prioritățile atacurilor în adâncime pentru săptămânile următoare și pentru septembrie. Pierderile confirmate suferite de Rusia demonstrează că strategia noastră de atacuri pe distanțe lungi este pe drumul cel bun”, a scris președintele ucrainean, într-un mesaj publicat pe Telegram, potrivit Agerpres.

Volodimir Zelenski a lansat pe 25 iunie o campanie intensă de atacuri în adâncimea teritoriului Rusiei care trebuia să dureze 40 de zile, dar a continuat mai mult timp.

În ultimele săptămâni, forțele ucrainene au lovit cu drone baze navale rusești și instalații de gaze și petrol aflate la sute de kilometri distanță de linia frontului, printre alte obiective prin care Kremlinul își finanțează războiul, pentru a slăbi mașina de război rusă, dar și economia în general, inclusiv atacuri asupra depozitelor gigantului de comerț electronic Wildberries.

Rusia a ripostat cu atacuri masive cu rachete balistice, greu de interceptat, împotriva Kievului și a infrastructurii portuare a Ucrainei de la mările Azov și Neagră.

În acest context, numărul victimelor civile de ambele părți a crescut considerabil în ultimele săptămâni.

Conform informațiilor furnizate săptămâna trecută de autoritățile ruse, în luna iulie s-ar fi înregistrat cel puțin 201 de civili morți în Rusia, deși Ucraina este în continuare cea care suferă cel mai mult de pe urma atacurilor masive sângeroase ale armatei ruse.

Pe teritoriul aflat sub controlul Ucrainei au fost uciși cel puțin 437 de civili luna trecută, cifră care nu include victimele din regiunile ocupate, conform informațiilor publicate săptămâna trecută de ONU.

La rândul său, proiectul independent rus Conflict Intelligence Team (CIT) a estimat la 634 numărul victimelor civile din ambele țări în luna iulie.