Primele imagini cu intervenția autorităților în timpul atacului armat de la Praga

Poliția cehă a difuzat imagini surprinse de camera montată pe unul dintre ofițerii care au intervenit la Universitatea Carolină din centrul orașului Praga pentru a-l opri pe tânărul înarmat care a ucis joi, 21 decembrie 2023, 14 persoane.

Mesajul Maiei Sandu, după atacul de la Universitatea Carolină din Praga: „Moldova este solidară cu poporul ceh”

În înregistrare se poate vedea cum polițiști înarmați caută pe coridoarele universității și îi escortează pe studenți afară cu mâinile în aer.

În cadrul unei conferințe de presă, un oficial al poliției a declarat că atacatorul, care a fost înconjurat „din toate direcțiile”, s-a împușcat la fața locului.

Autoritățile își continuă ancheta.

Directorul serviciului de ambulanță din Praga a spus că dovezile pe care le dețin sugerează că atacatorul de la universitate este același autor ca și în cazul crimelor din pădurea Klanovicky, de săptămâna trecută, unde un bărbat și fiica lui au fost uciși.

„Dar așteptăm probele balistice pentru a confirma acest lucru”, continuă el. „Până atunci, vom continua să investigăm crimele din pădure. Nu putem confirma 100% deocamdată”.

Se pare că atacatorul era un tânăr de 24 de ani dintr-un sat de lângă Praga, iar tatăl acestuia a fost găsit mort anterior în ziua de joi.

Cehia a declarat că sâmbătă va fi zi de doliu naţional, după ce studentul a ucis 14 persoane şi a rănit alte 25 la Universitatea Carolină din centrul orașului Praga.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Trei studenţi străini, printre persoanele rănite în masacrul din Praga. Bilanţul morţilor a fost revizuit

STOP CADRU Johy Davis, speriat la Praga, în ziua atacului de la Universitatea Carolină

Un studiu realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) arată că aproximativ o treime dintre medicii şi asistentele medicale din Europa se confruntă cu depresie sau anxietate, o rată de cinci ori mai mare decât în rândul populaţiei generale. Informațiile sunt prezentate într-un comunicat al filialei europene a OMS.

„Mai mult de unul din 10 lucrători din domeniul sanitar s-a gândit să îşi ia viaţa sau să se rănească. Aceasta este o povară inacceptabilă pentru cei care au grijă de noi”, a declarat directorul OMS pentru Europa, Hans Kluge, potrivit Agerpres.

Potrivit raportului, asistentele medicale și femeile medici sunt mai predispuse la depresie și anxietate, în timp ce medicii bărbați dezvoltă mai frecvent dependență de alcool.

Studiul, bazat pe 90.000 de răspunsuri din 27 de țări ale Uniunii Europene, Islanda și Norvegia, indică și o expunere crescută la violență și intimidare: o treime dintre angajați s-au confruntat cu amenințări sau agresiuni la locul de muncă, cele mai frecvente cazuri fiind înregistrate în Cipru, Grecia și Spania. De asemenea, 10% au raportat violență fizică sau hărțuire sexuală în ultimul an.

OMS susține că unul din patru medici lucrează peste 50 de ore pe săptămână, iar 32% dintre medici și un sfert dintre asistente au contracte temporare, ceea ce amplifică nesiguranța profesională.

Hans Kluge avertizează că această criză de sănătate mintală reprezintă „o amenințare directă la adresa sistemelor de sănătate europene”.

Pentru a contracara fenomenul, OMS propune măsuri precum toleranța zero față de violență și hărțuire în spitale, reformarea orelor suplimentare și accesul garantat la servicii de sănătate mintală confidențiale.

Directorul OMS subliniază că, având în vedere deficitul de aproximativ un milion de lucrători din domeniul sanitar până în 2030, pierderea personalului din cauza epuizării, disperării sau violenței nu este o opțiune: „Nu ne putem permite să îi pierdem”.