Magistrații din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, examinează astăzi, 26 mai, începând cu ora 10:00, demersul procurorilor în privința mandatului de arest pentru 30 de zile a fostului președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon.

Igor Dodon a fost adus în sala de judecată puțin după ora 10.00. Președintele de onoare al PSRM s-a aflat în sala de judecată în jur de 30 de minute, ulterior a fost scos de acolo.

Mascații CNAcan nu i-au permis ex-președintelui Dodon să facă declarații. Acesta a reușit doar să menționeze că este un dosar politic.

Igor Dodon a fost scos din sala de judecată la scurt timp după ce a fost adus la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, la 24 mai, procurorii ofițerii Serviciului de Informații și Securitate, în comun cu procurorii anticorupție, au descins cu percheziții la domiciliul fostului președinte al Republicii Moldova și președintele de onoare al PSRM Igor Dodon. Perchezițiile s-au desfășoară în mai multe locații, imobile deținute prin persoane interpuse, precum sediul asociației „Uniunea de Afaceri Moldo-Rusă”, al cărui președinte este Igor Dodon.

Fostul președinte al țării este bănuit pe patru capete de acuzare: corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală, trădare de patrie și îmbogățire ilicită.

Presa a scris anterior că, în casa părintească din Sadova au fost găsiți circa 10.000 de euro, fiind păstrați într-un plic cu inscripția „pentru PSRM”. De asemenea, acolo mai era și o recipisă prin care un oarecare Dumitru S. confirma că a primit de la Galina Dodon 25.000 de euro drept arvună „pentru utilaje de bucătărie”. Forțele de ordine au mai găsit un set de șah dăruit lui Dodon de fostul șef al Moldtelecom și ex-viceministrul Economiei, Vitalie Iurcu, bănuit de îmbogățire ilicită și refugiat în România. La cumnatul ex-președintelui s-au depistat mai multe bancnote în valoarea de 100 de euro, urmând să fie stabilită proveniența lor.

Procuratura Anticorupție a anunțat la 24 mai că, la una din persoanele supusă verificărilor și perchezițiilor, care figurează „în dosarul Dodon” a încercat să distrugă probele prin înghițire, înscrisurile depistate, care confirmă tranzacții cu bunurile imobile ce depășesc sumă de 700 de mii de euro. La persoana dată au mai fost depistate și alte 37 de mii de euro și 1 000 de dolari.

După mai bine de 10 ore de percheziții și verificări, Igor Dodon, și încă o persoană figurantă în dosar, care se presupune că ar fi cumnatul fostului șef al statului, Petru Merineanu, au fost reținuți pentru 72 de ore și plasați în izolator.

PSRM, al cărui președinte de onoare este Dodon au protestat în față de acțiunile desfășurate împotriva colegului și conducătorului formațiunii, calificând acest proces ca „un show politic de doi bani”.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.