Două medalii de argint și una de bronz a obținut halterofilul Dan Secrieru (55 kg), la Campionatul European de Haltere pentru seniori, organizat în aceste zile la Chișinău, în incinta Arena Chișinău. Acestea sunt primele medalii obținute de sportivii din Republica Moldova în cadrul competiției, transmite IPN.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, Dan Secrieru (17 ani), la proba de smuls, a obținut medalia de bronz cu un rezultat de 110 kg. La proba de aruncat, a urcat pe treapta a doua a podiumului, cu un rezultat de 135 kg, iar la total olimpic (245 kg), s-a clasat pe locul II, obținând astfel medalia de argint la general.

Ministrul educației și cercetării, Dan Perciun, consideră că trei medalii confirmă atât talentul și pregătirea exemplară a tânărului sportiv, cât și faptul că sportul din Moldova are viitor.

„Succesul lui Dan Secrieru, la doar 17 ani, este motiv de mândrie pentru țară și o sursă de inspirație pentru generațiile tinere. Organizarea, în premieră, a unui campionat european în Moldova ne arată că suntem pregătiți să susținem sportul de performanță la cel mai înalt nivel”, a scris Dan Perciun pe Facebook.

Campionatului European de Haltere pentru seniori de la Chișinău are loc în perioada 13-21 aprilie. Evenimentul reunește aproape 370 de sportivi în 20 de categorii de greutate din peste 40 de țări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Campionat #haltere #medalii

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.