Unele dintre persoanele prezente pe lista cetățenilor moldoveni interziși de Rusia au reacționat public pe conturile lor de pe rețelele sociale. Printre acestea se numără deputații PAS Radu Marian și Andrian Cheptonar, dar și director executiv al Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei.

Radu Marian

„Am fost inclus de către Kremlin în lista persoanelor non-grata care nu au voie să intre în Federația Rusă. Am primit cu mare satisfacție personală această noutate – înseamnă că suntem de partea binelui. Este o dovadă cât se poate de clară a poziției noastre categorice împotriva invaziei brutale a lui Putin în Ucraina și a crimelor de război care le comite armata rusă în țara vecină. Această noutate este și mărturie a rezultatelor guvernării PAS în a stopa încercările Kremlinului de a aduce haos și violență în țara noastră prin intermediul grupărilor criminale. Nu am de gând să merg în Rusia atât timp cât aceasta e condusă de regimul Putin, sau de alt regim care susține războiul și care nu respectă independența, suveranitatea vecinilor săi”, a comentat Radu Marian, atașând și o imagine reprezentantivă 18+.

Andrian Cheptonar

Aceeași imagine a fost distribuită și de colegul de partid Andrian Cheptonaru cu textul: „Federația teroristă rusă tocmai m-a introdus pe lista de persoane indezirabile. Lucrăm mai departe!”.

Petru Macovei

Directorul API a scris în limba rusă o expresie care s-ar traduce în limba română „am zbârcit-o” cu sens ironic. „Atâtea felicitări nici de ziua mea nu primesc”, a adăugat el în postarea sa.

PAS: „Nici nu avem de gând să vizităm un stat agresor”

Colegii de la NM au solicitat o reacție și din partea purtătoarei de cuvânt a Partidului Acțiune și Solidaritate Adriana Vlas. Reprezentanta formațiunii a declarat că responsabilitatea pentru deteriorarea relației dintre Moldova și Rusia o poartă regimul de Kremlin, prin declanșarea războiului din Ucraina și tentativelor de destabilizare a țării noastre.

„Poziția noastră a fost și rămâne una fermă. Condamnăm războiul Rusiei în Ucraina și nici nu avem de gând să vizităm un stat agresor. Unicul responsabil de degradarea relațiilor moldo-ruse este Kremlinul, care a adus războiul în regiune și continuă să încerce destabilizarea situației în Republica Moldova”, a declarat Adriana Vlas.

Amintim că vineri, 18 august 2023, ambasadorul moldovean la Moscova, Lilian Darii, a fost convocat la Ministerul de Externe al Rusiei. Diplomatului i s-a exprimat protest în legătură cu expulzarea din țara noastră a 45 de angajați ai Ambasadei Rusiei de la Chișinău (Lista celor 20 de moldoveni cu „INTERZIS” în Rusia! 18 sunt deputați PAS). Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), Nicu Popescu, a condamnat decizia, calificând-o ca fiind regretabilă.

La sfârșitul lunii iulie, autoritățile Republicii Moldova au redus semnificativ numărul personalului diplomatic al Ambasadei Ruse la Chișinău, mai exact, la o componență diplomatică rusă constituită din 10 persoane alese de oficialii din Federația Rusă. Restrângerile se aplică și personalului din pozițiile tehnice, administrative și de serviciu, care va fi format din 15 persoane.

Până acum, Ambasada rusă a avut aproximativ 70 de funcționari. Ministrul Nicu Popescu mai explicase că, pe lângă asigurarea parității, motivul principal al acestei decizii a fost încercările continue de destabilizare a situației interne în țară. Totuși, Ministerul rus de Externe promisese un răspuns.

#Andrian Cheptonar #interziși #lista #moldoveni #PAS #Petru Macovei #Radu Marian #Rusia

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.