Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat miercuri că primul caz de deces la om din cauza gripei aviare H5N2 a fost confirmat în Mexic, potrivit Le Figaro.

„Acesta este primul caz uman confirmat în laborator de infectare cu un virus gripal A(H5N2)”, a precizat organizaţia ONU într-un buletin epidemiologic.

Tulpina H5N2 este diferită de cea (H5N1) legată de actuala epidemie din rândul vacilor din Statele Unite, pentru care au fost raportate trei cazuri umane.

Bărbatul, în vârstă de 59 de ani, a murit în 24 aprilie într-un institut specializat din capitala mexicană, la câteva ore după ce a fost internat în spital, a precizat sursa citată. Ministerul mexican al Sănătăţii a precizat că pacientul era de sex masculin. Pacientul prezentase febră, dificultăţi de respiraţie, diaree, greaţă şi stare generală de rău la 17 aprilie, potrivit OMS, care a fost notificată cu privire la acest caz în 23 mai. Persoana nu avusese „niciun contact cunoscut” cu păsări de curte sau alte animale, dar suferea deja de multiple probleme de sănătate, a subliniat OMS.

În acest stadiu, nu au fost raportate alte cazuri de H5N2 la om şi „nu există niciun risc pentru populaţie”, a subliniat Ministerul Sănătăţii. OMS a apreciat acest risc ca fiind „scăzut”.

Acest deces survine după ce, în martie, au fost descoperite cazuri de H5N2 la păsări de fermă în statul Michoacan, care se învecinează cu statul mexican în care locuia victima. Alte cazuri de H5N2 au fost identificate în cursul aceleiaşi luni la păsări de curte din Texcoco, în statul Mexic, iar în aprilie în Temascalapa, în acelaşi stat.

În acest stadiu, „nu a fost posibil să se stabilească dacă acest prim caz la om are legătură cu focarul recent de la păsările de curte”, a precizat OMS. Aceasta este „prima infecţie cu virusul aviar H5 la o persoană semnalată în Mexic”, a precizat aceasta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Considerat mai puţin patogen decât H5N1, virusul H5N2 a fost semnalat în ultimii ani în efectivele de păsări de curte din diferite ţări din întreaga lume. Nu a fost documentată încă nicio transmitere la om. În ceea ce priveşte virusul H5N1, în prezent nu există dovezi de transmitere de la om la om, însă în aprilie OMS şi-a exprimat „îngrijorarea enormă” cu privire la răspândirea acestei tulpini.

#deces #studiu #virus gripal

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.