Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat miercuri că primul caz de deces la om din cauza gripei aviare H5N2 a fost confirmat în Mexic, potrivit Le Figaro.

„Acesta este primul caz uman confirmat în laborator de infectare cu un virus gripal A(H5N2)”, a precizat organizaţia ONU într-un buletin epidemiologic.

Tulpina H5N2 este diferită de cea (H5N1) legată de actuala epidemie din rândul vacilor din Statele Unite, pentru care au fost raportate trei cazuri umane.

Bărbatul, în vârstă de 59 de ani, a murit în 24 aprilie într-un institut specializat din capitala mexicană, la câteva ore după ce a fost internat în spital, a precizat sursa citată. Ministerul mexican al Sănătăţii a precizat că pacientul era de sex masculin. Pacientul prezentase febră, dificultăţi de respiraţie, diaree, greaţă şi stare generală de rău la 17 aprilie, potrivit OMS, care a fost notificată cu privire la acest caz în 23 mai. Persoana nu avusese „niciun contact cunoscut” cu păsări de curte sau alte animale, dar suferea deja de multiple probleme de sănătate, a subliniat OMS.

În acest stadiu, nu au fost raportate alte cazuri de H5N2 la om şi „nu există niciun risc pentru populaţie”, a subliniat Ministerul Sănătăţii. OMS a apreciat acest risc ca fiind „scăzut”.

Acest deces survine după ce, în martie, au fost descoperite cazuri de H5N2 la păsări de fermă în statul Michoacan, care se învecinează cu statul mexican în care locuia victima. Alte cazuri de H5N2 au fost identificate în cursul aceleiaşi luni la păsări de curte din Texcoco, în statul Mexic, iar în aprilie în Temascalapa, în acelaşi stat.

În acest stadiu, „nu a fost posibil să se stabilească dacă acest prim caz la om are legătură cu focarul recent de la păsările de curte”, a precizat OMS. Aceasta este „prima infecţie cu virusul aviar H5 la o persoană semnalată în Mexic”, a precizat aceasta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Considerat mai puţin patogen decât H5N1, virusul H5N2 a fost semnalat în ultimii ani în efectivele de păsări de curte din diferite ţări din întreaga lume. Nu a fost documentată încă nicio transmitere la om. În ceea ce priveşte virusul H5N1, în prezent nu există dovezi de transmitere de la om la om, însă în aprilie OMS şi-a exprimat „îngrijorarea enormă” cu privire la răspândirea acestei tulpini.

#deces #studiu #virus gripal

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor.

Energia electrică generată la Cernavodă, care are, la capacitarea maximă de funcționare, o cotă de aproximativ 20% din producția națională, a ajuns la 0%, joi, în jurul prânzului, după cum arată datele publicate în timp real de operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, transmite Mediafax.

Peste 40% din actuala producție provine din surse solare, iar aproape 20%, din gaze. Și vântul are o contribuție semnificativă, iar instalațiile de stocare au un aport de aproape 1%.

43.80% Foto – 2227 MW

19.13% Hidrocarburi – 973 MW

13.49% Cărbune – 686 MW

13.31% Eolian – 677 MW

8.44% Hidro – 429 MW

1.04% Biomasa – 53 MW

0.79% Instalații de stocare – 40 MW

0.00% Nuclear – 0 MW

Total 5.088 MW – Producția 13 august, ora 11:57

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Ce s-a întâlmplat în 2003

Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.

În analiza publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță a detaliat cu cifre ce s-a întâmplat acum 23 de ani și ce s-a schimbat atunci în normele producătorului național de energie nucleară.

În august 2003, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, singura în funcțiune atunci a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Abia pe 7 august 2007 urma să fie conectată la rețeaua națională de distribuție Unitatea 2.

Principalele repere ale acelui episod au fost:

la 23 august 2003, Unitatea 1 a fost oprită preventiv, deoarece nivelul Dunării la Cernavodă nu mai permitea captarea normală a apei de răcire;
la 24 august 2003, debitul Dunării la Baziaș a coborât la aproximativ 1.640 m³/s, una dintre cele mai mici valori înregistrate istoric;
la stația hidrometrică Cernavodă, nivelul a ajuns la −187 cm, iar debitul local era de aproximativ 200 m³/s, ceea ce a făcut imposibilă captarea apei prin sistemul normal al centralei;
reactorul a fost repornit la 16 septembrie 2003, după revenirea nivelului apei.

În urma acestui eveniment, Nuclearelectrica a introdus și a comunicat explicit pragurile operaționale de 2,50 mdMB și 2,35 mdMB în bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire.