Curs valutar
  • EUR
    20.1411
    -0.0631%
  • USD
    18.3744
    0.1965%
  • RUB
    0.2232
    0.4928%
  • RON
    3.7671
    -0.0345%
  • UAH
    0.4067
    0.5164%

Toate știrile

19 noiembrie 2026

Primul om care depăşeşte 1.000 de zile petrecute în spaţiul cosmic

06 Iun. 2024, 17:12
 // Categoria: Cosmos // Autor:  Elena Putregai
06 Iun. 2024, 17:12 // Cosmos //  Elena Putregai

Cosmonautul rus Oleg Kononenko a stabilit miercuri, 5 iunie 2024, un record absolut de şedere în spaţiul cosmic, de 1.000 de zile, la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), transmite EFE.

Oleg Kononenko, în vârstă de 59 de ani, a stabilit noul record miercuri, la ora 21:00:20 GMT, după cinci misiuni pe staţia spaţială aflată pe orbită.

Perioada îndelungată petrecută de cosmonautul rus la bordul ISS le va oferi oamenilor de ştiinţă ocazia de a afla mai multe despre efectele şederii în spaţiu asupra organismului, precum degenerarea musculară, pierderea de masă osoasă, slăbirea vederii şi afectarea echilibrului (vertij).

Kononenko, care va împlini 60 de ani peste două săptămâni, este un om al recordurilor, el devenind deja, la 4 februarie, cosmonautul cu cea mai lungă şedere în spaţiul cosmic, cu 878 de zile, 11 ore, 29 de minute şi 48 de secunde, record deţinut anterior de legendarul Ghenadi Padalka.

Kononenko, care a ajuns la bordul ISS în septembrie 2023, la bordul navei Soyuz MS-24, va totaliza 1.110 zile petrecute în spaţiu – aproape trei ani – până la revenirea pe Pământ, programată la 23 septembrie.

În total, Kononenko, care s-a născut în fosta republică sovietică Turkmenistan, a efectuat cinci misiuni pe ISS (2008, 2011, 2015, 2018 şi 2023). Recordul lui Kononenko este în prezent aproape imbatabil, întrucât următorii zece astronauţi de pe listă sunt pensionaţi sau decedaţi, notează EFE.

Marea majoritate sunt ruşi sau născuţi în fosta Uniune Sovietică, cu excepţia astronautei americane Peggy Whitson, care se află pe locul nouă, cu 675 de zile, o mare realizare având în vedere că NASA a limitat perioada de şedere a femeilor la bordul ISS din cauza riscului crescut de cancer.

Următorul cosmonaut activ este rusul Serghei Prokopiev, cu 567 de zile în spaţiu. Acestuia îi va fi însă dificil să îşi depăşească recordul personal, agenţia spaţială rusă Roscosmos anunţându-şi intenţia de a părăsi ISS în următorii ani pentru a se concentra pe construcţia noii staţii spaţiale ruseşti. Recordul pentru cea mai lungă şedere neîntreruptă în spaţiu este deţinut de un alt rus, Valeri Poliakov, cu 437 de zile pe staţia rusă MIR între 1994 şi 1995.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 22:25
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
19 Nov. 2026, 22:25 // Slider //  Ana Panaguța

La 85 de ani de la începutul Holocaustului în Basarabia, memoria evreilor persecutați și uciși în timpul celui de-al Doilea Război Mondial este readusă în spațiul public al Bălțiului. În centrul municipiului a fost inaugurat „Pragul de poticnire”, un memorial amplasat într-un loc legat direct de tragedia comunității evreiești locale, care, înainte de război, reprezenta o parte importantă a vieții orașului, transmite nordnews.md.

„Timp de generații, comunitatea evreiască a fost o parte integrantă a vieții orașului. Aici au funcționat sinagogi, școli, biblioteci și instituții culturale. Evreii au adus o contribuție semnificativă la dezvoltarea economică, socială și culturală a orașului Bălți”, a declarat Marina Anukov, șefa reprezentanței „Nativ” a Centrului Cultural Israelian în Republica Moldova.

În 1930, în Bălți locuiau peste 14 mii de evrei. Un deceniu mai târziu, comunitatea avea să fie lovită de Holocaust. Potrivit Centrului Mondial de Comemorare a Holocaustului „Yad Vashem”, în iulie 1941, 44 de evrei, printre care membri ai Comitetului Evreiesc, au fost scoși din subsolul fostei Bănci Moldova și duși la periferia orașului pentru a fi executați. Un singur om a supraviețuit. Noul memorial a fost amplasat în apropierea fostei bănci, pe strada Ștefan cel Mare 50.

„Pietrele de poticnire sunt menite să comemoreze persoanele care au fost discriminate și ucise pentru că erau evrei. Și sunt menite să fie unul dintre primele semne publice care recunosc faptul că populația evreiască a fost, de asemenea, persecutată aici, în Bălți”, a declarat Achilles Arvedt, secretar-cancelar al Ambasadei Republicii Federale Germania în Republica Moldova.

În aceeași zi, memoria comunității evreiești a fost readusă în atenție și într-un alt loc al municipiului. La cimitirul evreiesc de pe strada Miron Costin a fost inaugurat gardul restaurat. Proiectul, în valoare de 60 de mii de euro, a permis refacerea a 750 de metri de împrejmuire.

„În ceea ce privește cimitirul nostru, există de mult timp dorința de a-l împrejmui complet cu un gard. Deși actele de vandalism sunt rare, ca în orice cimitir, tot trebuie împrejmuit, și împrejmuit corespunzător. Ultima dată când s-a făcut asta, cred, a fost acum aproximativ 40 de ani”, a declarat Isaac Golberg, președintele comunității evreiești din Bălți.

Lucrările au fost finalizate în decembrie 2025, cu sprijinul financiar al Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei și al municipalității Bălți, care a asigurat 10% din costul proiectului. Comunitatea evreiască își propune să continue amenajarea cimitirului prin pavarea aleii centrale și instalarea unui sistem de iluminat alimentat cu energie solară. Dincolo de conservarea locului, autoritățile locale vorbesc despre păstrarea memoriei oamenilor care au făcut parte din istoria municipiului.

„Cum am spus, aici sunt înmormântate mai multe persoane care sunt celebre mult dincolo de granițele Moldovei. Pe pietrele funerare nu sunt doar nume. În spatele fiecărui nume se află o poveste, destinele oamenilor care au construit orașul nostru, de care suntem mândri și ne amintim de ei pentru că aceasta a fost contribuția lor”, a declarat Alexandr Petkov, primarul municipiului Bălți.

Inițiativa instalării memorialului a fost prezentată Fundației Konrad Adenauer în 2025, în cadrul unui program care include activități de cercetare și educație privind istoria Holocaustului.

„Această idee a apărut grație comunității evreiești din Republica Moldova, care s-a adresat pentru sprijin în cadrul programului de comemorare dedicat celor 85 de ani de la începutul Holocaustului în Republica Moldova și de la înființarea ghetoului de la Chișinău”, a declarat Snejana Serebrian, coordonatoare de proiecte în cadrul Biroului Fundației Konrad Adenauer în Republica Moldova.

Holocaustul a distrus o mare parte a comunității evreiești din Bălți. În septembrie 1941, aproximativ nouă mii de evrei aflați în lagărele de la Răuțel, Rîșcani și Limbenii Noi au fost transferați la Mărculești. Aproximativ trei mii dintre ei erau evrei din Bălți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!