Cosmonautul rus Oleg Kononenko a stabilit miercuri, 5 iunie 2024, un record absolut de şedere în spaţiul cosmic, de 1.000 de zile, la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), transmite EFE.

Oleg Kononenko, în vârstă de 59 de ani, a stabilit noul record miercuri, la ora 21:00:20 GMT, după cinci misiuni pe staţia spaţială aflată pe orbită.

Perioada îndelungată petrecută de cosmonautul rus la bordul ISS le va oferi oamenilor de ştiinţă ocazia de a afla mai multe despre efectele şederii în spaţiu asupra organismului, precum degenerarea musculară, pierderea de masă osoasă, slăbirea vederii şi afectarea echilibrului (vertij).

Kononenko, care va împlini 60 de ani peste două săptămâni, este un om al recordurilor, el devenind deja, la 4 februarie, cosmonautul cu cea mai lungă şedere în spaţiul cosmic, cu 878 de zile, 11 ore, 29 de minute şi 48 de secunde, record deţinut anterior de legendarul Ghenadi Padalka.

Kononenko, care a ajuns la bordul ISS în septembrie 2023, la bordul navei Soyuz MS-24, va totaliza 1.110 zile petrecute în spaţiu – aproape trei ani – până la revenirea pe Pământ, programată la 23 septembrie.

În total, Kononenko, care s-a născut în fosta republică sovietică Turkmenistan, a efectuat cinci misiuni pe ISS (2008, 2011, 2015, 2018 şi 2023). Recordul lui Kononenko este în prezent aproape imbatabil, întrucât următorii zece astronauţi de pe listă sunt pensionaţi sau decedaţi, notează EFE.

Marea majoritate sunt ruşi sau născuţi în fosta Uniune Sovietică, cu excepţia astronautei americane Peggy Whitson, care se află pe locul nouă, cu 675 de zile, o mare realizare având în vedere că NASA a limitat perioada de şedere a femeilor la bordul ISS din cauza riscului crescut de cancer.

Următorul cosmonaut activ este rusul Serghei Prokopiev, cu 567 de zile în spaţiu. Acestuia îi va fi însă dificil să îşi depăşească recordul personal, agenţia spaţială rusă Roscosmos anunţându-şi intenţia de a părăsi ISS în următorii ani pentru a se concentra pe construcţia noii staţii spaţiale ruseşti. Recordul pentru cea mai lungă şedere neîntreruptă în spaţiu este deţinut de un alt rus, Valeri Poliakov, cu 437 de zile pe staţia rusă MIR între 1994 şi 1995.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#primul om #spatiu

O femeie din Grecia a născut după o fertilizare in vitro cu un embrion congelat în urmă cu 22 de ani, scrie hotnews.ro. Christina Rapti-Tzelepi are 54 de ani, vârsta maximă permisă în Grecia pentru fertilizarea in vitro.

Pentru ea, „nașterea de astăzi are o semnificație emoțională deosebită”, a declarat ginecologul Konstantinos Pantos într-o postare pe Facebook.

„În 2004, după un transfer de embrioni, a avut, din prima încercare, un băiețel sănătos. În octombrie 2025, familia a trecut prin tragedia pierderii fiului său, într-un accident rutier, la vârsta de 21 de ani”, a adăugat Pantos.

Potrivit medicului, femeia a adus pe lume o fetiță, miercuri, după ce i-a fost transferat un embrion din seria inițială, în decembrie.

„Au fost și durere, și bucurie, dar totul a dispărut în această dimineață, când ne-am ținut minunea în brațe”, a declarat Rapti-Tzelepi pentru televiziunea publică ERT.

Soțul ei, Konstantinos Rapis, a spus că familia lor a fost într-o „cursă contra cronometru”.

„Soția mea a ajuns, la propriu, chiar la limita restricțiilor de vârstă impuse de legislația în vigoare stabilită de legislația în vigoare”, a afirmat Raptis într-un comunicat.

El a cerut eliminarea limitei de vârstă pentru fertilizarea in vitro.

„Femeile mai în vârstă au o capacitate incomensurabilă de a oferi iubire matură, conștientă și necondiționată, precum și o stabilitate pe care nicio statistică nu o poate măsura vreodată pe deplin”, a mai spus Raptis.