Regizoarea nigeriano-americană Chinonye Chukwu a acuzat Hollywood-ul de ”misoginism făţiş faţă de femeile de culoare”, după ce filmul său ”Till” a ratat o nominalizare la Oscar, informează BBC, scrie agerpres.ro.

„Till” spune povestea adevărată a mamei care a căutat să obţină dreptate după ce fiul ei, Emmett Till, a fost linşat în 1955.

Vedeta filmului, Danielle Deadwyler, nu a fost nominalizată marţi la categoria „cea mai bună actriţă în rol principal” pentru rolul lui Mamie Till-Mobley, deşi pronosticurile o indicau clar pe listă.

Însă Deadwyler nu s-a regăsit printre actriţele nominalizate, astfel că pe lista scurtă nu se află nicio vedetă de culoare.

Chukwu, care a semnat şi scenariul la „Till”, a postat un mesaj pe Instagram în care pare să se refere la lipsa de nominalizări pentru filmul său.

„Trăim într-o lume şi lucrăm în industrii care sunt atât de agresiv angajate să susţină persoanele albe şi să perpetueze o misoginie făţişă faţă de femeile de culoare”, a scris ea.

„Şi totuşi. Sunt veşnic recunoscătoare pentru cea mai mare lecţie a vieţii mele – indiferent de orice provocări sau obstacole, voi avea întotdeauna puterea de a-mi cultiva propria bucurie, iar această bucurie este cea care va continua să fie una dintre cele mai mari forme de rezistenţă ale mele”, a continuat regizoarea.

Mesajul ei a fost postat alături de o fotografie alături de activista pentru drepturile civile Myrlie Evers-Williams, care apare şi în film.

Emmett Till avea 14 ani atunci când a fost ucis cu brutalitate după ce o femeie albă a declarat că a hărţuit-o într-un magazin. Moartea sa a galvanizat mişcarea pentru drepturile civile, iar mama lui Till a insistat ca sicriul băiatului să rămână deschis pentru ca rănile sale să poată fi văzute de miile de oameni care i-au adus un omagiu la Chicago.

Deadwyler a primit recenzii elogioase pentru interpretarea sa. Mark Kermode a scris în The Observer că actriţa a oferit „o interpretare demnă de un premiu”, în timp ce criticul de film Kevin Maher de la The Times a declarat la începutul acestei luni că Deadwyler este „o certitudine pentru Oscar”, adăugând: „Nominalizările, cel puţin, se cuvin”.

Vedeta a fost nominalizată săptămâna trecută pentru un premiu Bafta, dar a fost trecută cu vederea la Oscaruri – la fel ca şi Viola Davis, care se număra, de asemenea, printre favoritele la nominalizarea la Oscarul pentru cea mai bună actriţă în rol principal, pentru rolul din „The Woman King”.

Lista finală le-a inclus însă pe actriţele Cate Blanchett, Ana de Armas, Andrea Riseborough, Michelle Williams şi Michelle Yeoh.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Oscar #regizoare #scandal

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.