Primul val al deportărilor staliniste a început în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941. Zeci de mii de oameni din Basarabia și de la nordul Bucovinei au fost urcați în trenuri marfare și duși cu forța în Siberia și Kazahstan, majoritatea – așa-numiți „culaci”, preoți, intelectuali și membri de partid. Mulți nu au supraviețuit condițiilor dure, iar familiile lor au fost separate și tratate inuman, transmite IPN.

Ca urmare a unei înțelegeri între Hitler și Stalin, Uniunea Sovietică a anexat regiunea între Prut și Nistru. Sub presiunea Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, România cedează Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța. Pe teritoriile ocupate, puterea sovietică începe o campanie de epurare, teroare și represiuni fără precedent. Cei considerați periculoși au fost ridicați și trimiși în lagăre de muncă forțată – GULAG, în cele mai îndepărtate regiuni din URSS.

Calvarul a început în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, la ora 02.30, momentul care a intrat în istorie ca începutul primului val de deportări staliniste din Basarabia. În primul val, au fost deportate aproape 22 de mii de persoane din 3470 de familii.

Listele deportaților erau întocmite cu numeroase abateri – scrise de mână, fără ștampile sau fără aviz oficial de la vreo instituție de stat. Au fost deportați cei mai activi reprezentanți ai populației locale – primari, ofițeri, moșieri, comercianți, polițiști, intelectuali și familiile lor.

Deplasarea cu trenul a durat până la trei săptămâni și a decurs în condiții inumane, în plină vară: fiecărui deportat îi reveneau câte 200 de grame de apă pe zi și doar peşte sărat de mâncare. La fiecare oprire a trenului, în câmp erau aruncate cadavre, care, fie erau îngropate sumar, fie erau lăsate drept hrană pentru animale. Cei care ajungeau la destinație erau repartizați să muncească în întreprinderile industriei silvice, în sovhozuri și în cooperative meșteșugărești.

O țintă predilectă a deportărilor o reprezentau cei care s-au refugiat în Basarabia și care au venit din alte regiuni ale URSS, ferindu-se de puterea sovietică. Capii familiilor erau trimiși în GULAG, căruia extrem de puțini au supraviețuit. Familiile le-au fost deportate în Siberia ori în stepele din nordul Kazahstanului. De altfel, unul din scopurile deportărilor a fost să populeze teritoriul Siberiei.

Deportările au provocat destrămarea comunităților, sărăcirea satelor și instaurarea unei stări de frică și neîncredere, ceea ce a afectat profund structura socială și identitară a regiunii. Mulți ani la rând, nimeni nu avea voie să vorbească despre tot ce s-a întâmplat.

După deportările din iunie 1941, au urmat încă două valuri de deportări în masă din Moldova.

Cel din 5-6 iulie 1949 a fost calificat drept o ofensivă economică, deoarece oamenii trimiși în Siberia erau mai mult sau mai puțin înstăriți. Valul spiritual-ideologic a fost al treilea, pe 31 martie-1 aprilie 1951.

Deși datele sovietice arătau că, în perioada 1941-1951, au fost deportate aproape 70 de mii de persoane, numărul lor a fost cu mult mai mare, afirmă istoricii din Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#Basarabia #campanie IPN #deportari #primul val

Cea de-a doua ediție a expoziției naționale „Produs autohton” a fost inaugurată vineri, 28 august, la Chișinău. Peste 300 de producători din întreaga țară își prezintă produsele timp de trei zile, iar vizitatorii pot participa la degustări, demonstrații culinare, spectacole și la stabilirea a două recorduri naționale, transmite IPN.

În cadrul deschiderii, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea, a menționat că expoziția este dedicată promovării producătorilor locali și dezvoltării relațiilor dintre antreprenorii moldoveni și cei europeni.

„În acest an, la expoziția „Produs autohton”, avem 300 de companii autohtone, companii care promovează serviciile și bunurile pe care le producem la noi, aici acasă”, a adăugat acesta.

În cadrul expoziției vor fi prezentate produse alimentare, vinuri, articole vestimentare și din piele, mobilier, cosmetice, produse farmaceutice, obiecte de artizanat și alte bunuri fabricate în Republica Moldova. Vizitatorii vor putea cumpăra direct de la producători și vor putea participa la degustări și demonstrații culinare.

Programul include și stabilirea a două recorduri naționale. Va fi prezentat cel mai mare covor țesut din Republica Moldova, iar în cadrul expoziției va fi pregătită cea mai mare plăcintă cu vișine din țară.

Evenimentul se desfășoară în perioada 28-30 august, la Moldexpo, iar accesul este liber.