Pașaportul Republicii Moldova este în prezent clasat pe locul 40, cu un scor total de 79 în Nomad Passport Index. Clasamentul pașaportului moldovenesc în raport cu alte pașapoarte la nivel global este calculat pe baza abordării Guvernului Republicii Moldova nu doar în ceea ce privește călătoriile, ci și legislația fiscală internațională, percepția globală, dubla cetățenie și libertatea personală.

Destinații de călătorie din Republica Moldova – 50% din scorul total

Pentru calcularea scorului de călătorie al Republicii Moldova, sursa s-a bazat pe date guvernamentale din 199 de țări și teritorii emitente de pașapoarte, combinate cu informații în timp real și cercetări proprii. Acest factor include un MobilityScore care măsoară ușurința călătoriei, concentrându-se pe călătoriile fără viză, viza la sosire, precum și eTA și eVisa (dacă sunt emise în termen de trei zile). Pe baza acestor date, i-a fost atribuit Republicii Moldova un scor de călătorie de 124, ceea ce înseamnă că deținătorii pașaportului moldovenesc pot intra într-un total de 124 de destinații — fie fără viză, cu viză la sosire sau prin eTA.

Impozitare în Republica Moldova – 20% din scorul total

Pentru calcularea scorului de impozitare al Republicii Moldova, sursa a analizat date provenite din rețeaua de furnizori de servicii fiscale, surse de știri și autorități fiscale, și a acordat cel mai mic scor, 10, țărilor care își impozitează cetățenii indiferent de locul în care trăiesc; scoruri de 20 sau 30 țărilor care permit cetățenilor să se relocheze pentru a evita impozitarea; 40 țărilor care nu impozitează veniturile din străinătate ale cetățenilor rezidenți; și 50 țărilor cu impozitare zero. Moldova permite cetățenilor să se relocheze pentru a evita impozitarea.

Percepția Republicii Moldova – 10% din scorul total

Scorul de percepție al Republicii Moldova a fost relevat de World Happiness Report, Indicele Dezvoltării Umane și factori subiectivi din experiențele rețelelor noastre pentru a determina modul în care cetățenii fiecărei țări sunt primiți și recunoscuți. Sursa a acordat cel mai mic scor, 10, țărilor ai căror cetățeni sunt refuzați la intrare într-un număr semnificativ de state și/sau se confruntă cu ostilitate considerabilă; scoruri de 20, 30 și 40 țărilor ale căror cetățeni se confruntă cu un nivel intermediar de ostilitate; și 50 țărilor considerate printre cele mai fericite din lume și ai căror cetățeni se confruntă cu ostilitate minimă. Asta înseamnă că cetățenii moldoveni se confruntă cu un nivel intermediar de ostilitate.

Dublă cetățenie în Republica Moldova – 10% din scorul total

Pentru calcularea scorului privind dubla cetățenie al Republicii Moldova, sursa s-a bazat pe date ale ambasadelor și pe experiențele noastre pentru a evalua posibilitatea de a deține dublă cetățenie, scorurile variind de la 10 (strict interzis) la 50 (permis liber). A atribuit scorurile 10 și 20 țărilor ai căror cetățeni nu au voie să dețină alte cetățenii, scoruri de 30 și 40 țărilor ai căror cetățeni pot deține alte cetățenii, dar cu anumite restricții, și 50 țărilor ai căror cetățeni pot aproape întotdeauna să dețină alte cetățenii. Pe baza acestor date, am atribuit Republicii Moldova un scor de 50 la capitolul dublă cetățenie, ceea ce înseamnă că cetățenilor moldoveni le este aproape întotdeauna permis să dețină alte cetățenii.

Libertatea în Republica Moldova – 10% din scorul total

Scorul de libertate al Republicii Moldova a fost calculat în baza rapoartelor de presă privind serviciul militar obligatoriu, supravegherea guvernamentală, libertatea presei și alți factori pentru a determina nivelul de libertate personală al cetățenilor, călătorilor și expatriaților. Scorurile variază de la 10 (cel mai scăzut nivel de libertate) la 50 (cel mai ridicat nivel de libertate). S-au atribuit scorurile 10 și 20 țărilor cu un nivel scăzut de libertate, scoruri de 30 și 40 țărilor cu un nivel intermediar de libertate și 50 țărilor cu libertate totală. Astfel, Republica Moldova are un scor de libertate de 30, ceea ce înseamnă că cetățenii moldoveni au un nivel intermediar de libertate.

Este de menționat că România s-a clasat pe locul 2 în același top, iar Ucraina – pe 23.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#clasament #pasaport moldovenesc

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.