Curs valutar
  • EUR
    20.1303
    -0.227%
  • USD
    18.0881
    -0.0835%
  • RUB
    0.2246
    -0.089%
  • RON
    3.7624
    -0.2552%
  • UAH
    0.3967
    -0.0252%

Toate știrile

29 octombrie 2026

Printre cei mai pesimiști consumatori din Europa sunt chiar vecinii noștri

22 Iun. 2025, 20:00
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
22 Iun. 2025, 20:00 // Economie //  Realitatea.md

Românii sunt printre cei mai pesimiști consumatori din Europa, însă rămân rezilienți la nivel personal și extrem de atenți la prețuri, potrivit celui mai recent studiu european realizat de Boston Consulting Group (BCG).

Potrivit celui mai recent sondaj european realizat de Boston Consulting Group (BCG), consumatorii români se numără printre cei mai pesimiști din Europa – 71% exprimă o perspectivă negativă asupra climatului politic, iar 64% sunt îngrijorați de evoluția economiei. BCG a chestionat peste 16.000 de consumatori în aprilie, din nouă țări europene, inclusiv peste 1.800 de respondenți din România. Raportul conturează o imagine detaliată a unei populații aflate sub presiune financiară, dar hotărâtă să valorifice fiecare achiziție la maximum.

„Consumatorii români nu se retrag – ci se recalibrează,” afirmă György Lakatos-Török, senior project manager la BCG și coautor al raportului. „Ei adoptă un optimism pragmatic: își ajustează bugetele, caută valoare, își prioritizează esențialele, dar rămân conștienți de branduri și selectiv optimiști cu privire la situația lor personală.”

Aproape 60% dintre consumatori anticipează că vor cheltui mai mult în următoarele șase luni pe produse esențiale precum alimente de bază, medicamente, transport și locuință – subliniind sensibilitatea crescută la costuri.

Inflația rămâne principala îngrijorare pentru români (70%), urmată de prețurile la energie (66%) și tensiunile geopolitice (49%) – toate peste media europeană. Aceste temeri se reflectă în comportamentul de consum: aproape trei din patru români spun că au observat creșteri de prețuri în majoritatea categoriilor, mai ales la bunuri esențiale precum alimente și produse de curățenie. Cheltuielile pentru aceste categorii sunt în creștere – nu din cauza volumelor mai mari, ci ca efect al inflației. Astfel, 53% dintre români se așteaptă la creșteri suplimentare ale cheltuielilor în următoarele șase luni. Prin contrast, categoriile discreționare precum îmbrăcămintea, electronicele, divertismentul și băuturile alcoolice înregistrează scăderi abrupte, atât în cheltuielile actuale, cât și în cele estimate.

Sensibilitatea la preț și fidelitatea față de brand coexistă

România devine una dintre cele mai sensibile piețe la preț din Europa. Un procent ridicat – 76% dintre consumatori caută în mod activ reduceri la achiziționarea de îmbrăcăminte și electrocasnice. Mai degrabă decât să schimbe brandurile, consumatorii preferă să aștepte promoții – reflectând o mentalitate conservatoare, orientată spre valoare. Acest comportament este vizibil în toate categoriile și a devenit o caracteristică definitorie a consumului post-inflaționist.

În același timp, brandurile proprii și etichetele private întâmpină dificultăți în a câștiga încrederea consumatorilor români. O treime dintre respondenți declară că preferă în continuare produsele de brand, iar probabilitatea de a alege alternative private label este sub media europeană în majoritatea categoriilor. Comercianții se confruntă cu o provocare unică: să echilibreze strategiile promoționale cu percepția asupra brandului. Peste o treime dintre români consideră că produsele de brand oferă o calitate superioară față de mărcile proprii, în special în categoriile de alimente și îngrijire personală.

Adopție digitală lentă, dar așteptări ridicate privind termenii de livrare

În timp ce multe țări europene accelerează trecerea către comerțul online, România rămâne în urmă – fiind cea mai slab digitalizată dintre țările analizate. Doar 8% dintre consumatorii români folosesc canalele online ca metodă principală de cumpărături, mult sub media europeană de 12% și mult în urma Regatului Unit (18%) sau Germaniei (15%). Diferențele sunt notabile între mediul urban și cel rural – în zonele rurale adoptarea este mai lentă, din motive demografice și din lipsa infrastructurii (ex. puține puncte de livrare, opțiuni reduse de curierat).

Totuși, așteptările în privința livrării sunt surprinzător de ridicate. Românii cer livrare în ziua următoare pentru categorii precum produse alimentare, gustări și băuturi, ceea ce pune presiune pe platformele de e-commerce și pe rețelele logistice pentru a reduce diferențele dintre așteptări și realitate.

Consumatorii români devin tot mai atenți la sustenabilitate – 57% declară că iau în calcul impactul asupra mediului în deciziile de cumpărare, cu 13 puncte procentuale peste media europeană. Cu toate acestea, disponibilitatea de a plăti mai mult pentru produse sustenabile rămâne scăzută: doar 16% dintre respondenți sunt dispuși să achite un preț mai mare pentru opțiuni ecologice, în linie cu reticența europeană de a plăti un „cost verde”.

Consumatorul român evoluează. Brandurile care vor să aibă succes pe această piață trebuie să ofere mai mult decât prețuri competitive – trebuie să livreze valoare reală, să consolideze loialitatea față de brand și să răspundă preocupărilor etice și de mediu, fără a-i pierde pe consumatorii sensibili la preț.

„Pentru companiile din domeniul bunurilor de consum, acesta nu este momentul retragerii,” spune Lakatos-Török. „Brandurile trebuie să rămână curajoase în strategie – să se concentreze pe acțiuni care construiesc încredere, transparență și relevanță.”

În termeni practici, acest lucru presupune: optimizarea portofoliului de produse, ajustarea strategiilor de preț și investiții în experiențe omnichannel care să răspundă consumatorilor acolo unde se află – atât din punct de vedere emoțional, cât și financiar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

28 Oct. 2026, 22:45
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
28 Oct. 2026, 22:45 // Slider //  Ana Panaguța

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!