Haakon a devenit noul rege al Norvegiei după ce, vineri, tatăl său, Regele Harald a murit la vârsta de 89 de ani. Haakon s-a născut în 1973 și este fiul regelui Harald al V-lea și al reginei Sonja. A devenit prinț moștenitor în 1991, când tatăl său a urcat pe tron, iar de-a lungul anilor a preluat tot mai multe dintre atribuțiile regale, pe măsură ce starea de sănătate a lui Harald s-a înrăutățit.

„Da, eram un membru al familiei regale, dar nu voiam să vorbesc despre asta… La școală, asta mă făcea să mă simt neliniștit”, a scris el în autobiografia sa din 2023, intitulată „Haakon”, amintindu-și de anii petrecuți la o școală primară de stat în anii 1980.

În copilărie, prefera să rămână în umbră „pentru că atunci lucrurile mergeau prost. Atenția o puteau avea”, a scris el. A decis să nu încerce să calce pe urmele tatălui și bunicului său la Universitatea Oxford din Anglia și s-a înscris, în schimb, la Universitatea din California, Berkeley.

Voia să fie „cât mai departe posibil” de casă. Alte atracții erau scena muzicală din California – inclusiv un concert memorabil, supravegheat intens de poliție, susținut de rapperul Nas, născut în Brooklyn, în plină rivalitate hip-hop dintre Coasta de Est și Coasta de Vest. Și apoi era surf-ul. „În apă, puteam fi eu însumi”, a scris el.

La scurt timp după întoarcerea sa în Norvegia, în 1999, a cunoscut-o pe viitoarea sa soție, Mette-Marit, la un festival de muzică. Când relația a devenit publică, presa s-a concentrat pe faptul că ea era o persoană de rând și o mamă singură care își petrecuse o mare parte din tinerețe în cluburile de muzică house din Norvegia.

Această agitație s-a potolit după ce regele Harald — care se căsătorise și el cu o persoană de rând, regina Sonja, în ciuda obiecțiilor propriului tată — a primit-o public în familie.

Haakon a spus că Mette-Marit l-a ajutat să iasă din carapacea sa și a descris-o ca fiind contraponderea emoțională la mintea sa analitică. „Nu mă descurc prea bine în relațiile sociale. Mette are un talent înnăscut. Ea poate intra într-o încăpere și se înțelege bine cu toată lumea”, a scris prințul în autobiografia sa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Haakon a devenit al patrulea rege al Norvegiei din epoca modernă — care a început atunci când țara a votat, în cadrul unui referendum, să devină monarhie în locul unei republici, odată cu declararea independenței depline față de Suedia în 1905.

După acel referendum, prințul Carl al Danemarcei a devenit regele Haakon al VII-lea al Norvegiei — continuând, din punct de vedere numeric, linia regilor norvegieni din epoca vikingilor și din Evul Mediu.

Omologul și strănepotul acelui monarh a scris în autobiografia sa că a ajuns să-și accepte rolul public: „Găsesc sens și bucurie în asta și pot încerca să fiu de ajutor celorlalți.”

Dacă își păstrează numele, va deveni regele Haakon al VIII-lea al Norvegiei, deși încă mai poate alege să și-l schimbe.

#deces #Norvegia #rege

Premierul desemnat Luca Niculescu a declarat, luni, că acceptă această responsabilitate cu deplina conştiinţă a dificultăţii momentului, transmit știrileprotv.ro.

El a precizat că prima misiune va fi construirea unei majorităţi parlamentare care să voteze un guvern ce va fi profund ancorat în direcţia europeană şi euroatlantică a României.

„Accept această responsabilitate cu deplina conştiinţă a dificultăţii momentului. România traversează de multă vreme o perioadă de incertitudine politică, într-un context economic şi internaţional care, la rândul său, este dificil. Prima misiune va fi construirea unei majorităţi parlamentare care să voteze un guvern ce va fi profund ancorat în direcţia europeană şi euroatlantică a României”, a declarat Luca Niculescu.

El a arătat că va avea discuţii cu partidele parlamentare pentru a construi această majoritate şi pentru a conveni asupra unui program de guvernare realist.

„În următoarele zile voi prezenta public rezultatul acestor consultări, priorităţile guvernului şi echipa cu care le vom pune în practică”, a subliniat Luca Niculescu.

„Nu pot promite miracole, dar ce pot promite este seriozitate în folosirea banului public, predictibilitate pentru economie, respectarea angajamentelor României, accelerarea investiţiilor şi a reformelor şi un stat care să funcţioneze cât mai bine pentru cetăţenii săi, adică pentru toţi românii. Un stat mai puternic înseamnă şi un stat mai bine protejat, iar în contextul unui război la graniţă avem nevoie de fermitate şi de viziune pentru a apăra România. Iar protejarea unei ţări înseamnă şi o societate capabilă să reziste dezinformării şi manipulării. Şi aici trebuie să ne întărim anticorpii. Avem nevoie de o perioadă de stabilitate şi de construcţie şi am în credere că o putem avea”, a spus premierul desemnat.

Niculescu a menţionat că există un exemplu recent pe care l-a citat şi preşedintele, care arată că atunci când dorim ceva, cu adevărat, atunci bine putem reuşi.

„În ultimii ani, în ultimii patru ani, partide politice, instituţii din administraţia centrală şi cea locală au lucrat împreună pentru acest obiectiv comun, aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, cel mai important proiect după aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană. Iar astăzi România este, practic, prima dintre cele 8 ţări candidate care a încheiat evaluările tehnice ale procesului de aderare la această organizaţie, care este Clubul Democraţiilor Dezvoltate ale Lumii. Acest lucru a fost posibil pentru că, într-un moment important, oameni cu opinii, oameni cu apartenenţe politice diferite au reuşit să treacă dincolo de diferenţele dintre ei şi să privească spre ceva mai mare, spre interesul României. Există această vorbă potrivit cărei în lume sunt prea mulţi oameni care construiesc ziduri şi prea puţini care construiesc punţi. Iar acesta este unul dintre momentele în care România are nevoie de punţi. Să punem pentru o vreme ceea ce ne uneşte înaintea lucrurilor care ne despartă. Vă mulţumesc încă o dată pentru încredere, Domnule Preşedinte. Este momentul să construim”, a mai afirmat Luca Niculescu.