Donald Trump a declarat că ia în considerare să schimbe denumirea Oceanului Pacific, cel mai mare din lume, sau a Oceanului Atlantic în „Oceanul Americii”. Președintele SUA a spus că după ce a redenumit Golful Mexicului în Golful Americii și Lacul Ontario în Lacul America, tot ce mai lipsește este un ocean.

„Acum ne lipsește doar un ocean. Poate va trebui să redenumim Atlanticul și/sau Pacificul. Poate îl vom schimba”, a declarat Donald Trump la un eveniment în Biroul Oval, unde a semnat un ordin executiv prin care Lacul Ontario a fost redenumit Lacul America.

Întrebat de reporteri despre noul nume al lacului de la granița americano-canadiană, Trump a reamintit că a redenumit și Golful Mexic în Golful Americii, în urma unui ordin executiv din 20 ianuarie 2025, în aceeași zi în care a preluat mandatul, transmite antena3.ro.

„L-am schimbat și acum este numit în mod obișnuit Golful Americii. Așadar, dacă stai să te gândești, avem un golf și avem un lac”, a explicat președintele, care nu a ezitat să-și extindă aspirațiile la unul dintre cele două oceane care mărginesc Statele Unite.

Ordinele de schimbare a numelui afectează doar înregistrările și documentele federale americane, fără implicații în afara sferei oficiale a Statelor Unite.

Dacă la începutul mandatului republicanului Mexicul era vizat, acum este rândul Canadei, cu care Trump se află într-un război comercial.

„Schimbarea în ‘Lacul America’ este ceva la care mă gândesc de mult timp”, a afirmat președintele american, care a lansat încă de marți amenințarea cu privire la Lacul Ontario, prin intermediul rețelelor de socializare.

Noul nume dat de Trump vine pe fondul escaladării războiului comercial cu Canada. Premierul canadian Mark Carney a subliniat joi că Lacul Ontario se numește așa „astăzi și pentru totdeauna”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#Donald Trump #Oceanul Atlantic #Oceanul Pacific #președintele SUA

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.