Donald Trump a declarat că ia în considerare să schimbe denumirea Oceanului Pacific, cel mai mare din lume, sau a Oceanului Atlantic în „Oceanul Americii”. Președintele SUA a spus că după ce a redenumit Golful Mexicului în Golful Americii și Lacul Ontario în Lacul America, tot ce mai lipsește este un ocean.

„Acum ne lipsește doar un ocean. Poate va trebui să redenumim Atlanticul și/sau Pacificul. Poate îl vom schimba”, a declarat Donald Trump la un eveniment în Biroul Oval, unde a semnat un ordin executiv prin care Lacul Ontario a fost redenumit Lacul America.

Întrebat de reporteri despre noul nume al lacului de la granița americano-canadiană, Trump a reamintit că a redenumit și Golful Mexic în Golful Americii, în urma unui ordin executiv din 20 ianuarie 2025, în aceeași zi în care a preluat mandatul, transmite antena3.ro.

„L-am schimbat și acum este numit în mod obișnuit Golful Americii. Așadar, dacă stai să te gândești, avem un golf și avem un lac”, a explicat președintele, care nu a ezitat să-și extindă aspirațiile la unul dintre cele două oceane care mărginesc Statele Unite.

Ordinele de schimbare a numelui afectează doar înregistrările și documentele federale americane, fără implicații în afara sferei oficiale a Statelor Unite.

Dacă la începutul mandatului republicanului Mexicul era vizat, acum este rândul Canadei, cu care Trump se află într-un război comercial.

„Schimbarea în ‘Lacul America’ este ceva la care mă gândesc de mult timp”, a afirmat președintele american, care a lansat încă de marți amenințarea cu privire la Lacul Ontario, prin intermediul rețelelor de socializare.

Noul nume dat de Trump vine pe fondul escaladării războiului comercial cu Canada. Premierul canadian Mark Carney a subliniat joi că Lacul Ontario se numește așa „astăzi și pentru totdeauna”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#Donald Trump #Oceanul Atlantic #Oceanul Pacific #președintele SUA

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.