Ies la iveală tot mai multe informații în urma așa numitor scurgeri de conversații de pe Telegramul ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco.

De exemplu, dintr-o discuție privată a lui Litvinenco cu un oarecare „Raynor”, care se prezintă ca Vanea Damaschin, se înțelege că cei doi au coordonat mobilizarea cetățenilor la alegerile prezidențiale din toamna anului 2020.

Discuțiile dintre Livinenco și Damaschin încep cu puțin timp înainte de scrutin.

Ulterior, au urmat mai multe apeluri atât din partea lui Litvenenco, care atunci era deputat în Parlament, cât și din partea lui Damaschin.

Chiar înainte de primul tur al alegerilor Prezidențiale, Damaschin a venit cu un mesaj în care îl anunță pe Sergiu Litvinenco despre faptul dacă cetățenii sunt bulversați și nu știu dacă vor primi bani pentru participarea la scrutin. Din discuții nu este clar însă, ce anume trebuie să facă alegătorii, pentru a obține remunerarea.

„Oamenilor li s-a spus că vor primi bani marți, iar vineri dimineață s-a zvonit că nu vor da bani. Astfel, mulți dintre cei care au vrut să meargă refuză din această cauză. Ei sună, verifică la conducere. Le spun că nu există informații”, este precizat în mesaj.

Pe 1 noiembrie, același Damaschin îi expediază lui Sergiu Litvinenco o fotografie cu buletinul de vot, prin care a confirmat că a votat pentru Maia Sandu.

De menționat că discuțiile dintre cei doi sunt doar în ajun de alegeri. Astfel, după scrutinul din 2020 următoarea discuție are loc în luna iulie 2021, când au fost alegeri Parlamentare anticipate.

În data de 9 iulie 2020, Vanea Damaschin a expediat un mesaj vocal în care îl anunță pe Litvinenco despre cum merg pregătirile pentru alegeri.

„Oamenii se înregistrează și vor merge la alegerile de duminică ca să voteze. Acolo prețul e de 500 de ruble sau 500 de lei. Nu este principial. S-au înregistrat destul de mulți oameni”.

Ultimele mesaje ale lui Damaschin au fost de felicitare. Sergiu Litvinenco avea motiv dublu. Acesta era omagiat chiar în aceeași zi cu alegerile Parlamentare anticipate din 2021.

Amintim că, în după amiaza zilei de miercuri, 9 noiembrie, au fost sparte conturile de Telegram ale președintei, Maia Sandu, și ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, și plasat chatul discuțiilor ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco de pe canalul său de Telegram.

Ulterior, prim-ministra, Natalia Gavrilița, s-a arătat indignată în debutul ședinței Guvernului de informațiile scurse în spațiul public și a declarat că sunt „un fals”, precizând că este nevoie de unitate și solidaritate în aceste momente.

Cu un mesaj similar a venit și ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, care a negat autenticitatea acestor mesaje, calificându-le drept false.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri 11 iulie 2021 #scurgeri de informatii #Sergiu Litvinenco #Telegram #Transnistria

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.