În perioada concediului de maternitate, femeile care vor decide să revină la muncă vor beneficia atât de salariu, cât și de indemnizația de maternitate. O asemenea prevedere se regăsește într-un proiect de lege, votat în lectura a doua, la ședința Parlamentului din 22 decembrie.

Proiectul de lege urmărește îmbunătățirea ratei de încadrare a femeilor în câmpul muncii și reducerea poverii muncii neremunerate sau cu remunerare în plic asupra femeilor însărcinate care continuă să lucreze, chiar și în concediul de maternitate.

Mărimea indemnizației urmează să fie determinată în baza venitului soției sau soțului, în funcție de cine are un salariu mai mare.

Precizăm că, în prezent, pentru perioada concediului de maternitate, care se suprapune cu perioada în care femeia este angajată în câmpul muncii, se achită doar salariul, nu și indemnizația. Astfel, proiectul prevede păstrarea dreptului femeii de a beneficia de indemnizația respectivă.

Pentru a pune în aplicare această prevedere, au fost modificate Codul muncii, legea cu privire la funcția publică şi statutul funcționarului public și legea privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale.

Inițiativa legislativă a fost lansată de către Platforma Femeilor Deputate din Parlamentul de legislatura a XI-a.

#concediu de maternitate #femeie #indemnizatie #salariu

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.