Să organizezi un scrutin electoral costă statul mulți bani, iată de ce ar fi bine ca referendumul și alegerile prezidențiale să se desfășoare în aceeași zi. Este opinia fostului premier, Natalia Gavrilița, expusă în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, difuzată vineri seara, 8 martie curent, la RLIVE TV.

Gavrilița a lansat un apel la mobilizare către cetățeni.

„Eu îndemn toată lumea să se mobilizeze și să spună foarte clar, în cadrul referendumului, că calea noastră de mai departe ține de procesul de integrare europeană. (…)

Unii lideri de opinie și formațiuni politice susțin că referendumul nu ar trebui să aibă loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale. Dvs. ce credeți despre acest lucru? Eu înțeleg argumentele că nu putem asigura atâtea scrutine electorale. Ele, în primul rând, costă bani să le organizezi și în al doilea rând, foarte mulți oameni trebuie să facă efortul să vină să voteze. Și atunci, de ce să fie de două ori? Înțeleg preocupările, dar eu cred că noi avem suficiente posibilități pentru cei care se opun acestui referendum să-și exprime opinia public. De fapt, în consecință, vom avea rezultatele pe care le vom avea și vom vedea cât de bine vor putea convinge alegătorii. În opinia mea, noi nu putem solicita cetățenilor noștri din diaspora, care fac drumuri lungi până la secțiile de votare, să vină de două ori să voteze. Este bine că putem organiza în aceeași zi”, a precizat fosta prim-ministră a Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Maia Sandu a inițiat referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană în decembrie 2023. Președinta a spus că își dorește ca referendumul să aibă loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, întrucât trebuie să avem o rată de participare cât mai înaltă la vot. Tot atunci, în decembrie 2023, șefa statului a menționat că-și dorește un nou mandat de președinte pentru a contribui la agenda europeană a Republicii Moldova.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova (CC) urmează să emită o hotărâre în acest sens.

#aderare #Moldova #Natalia Gavrilita #referendum

Nivelul apei în râul Nistru a scăzut considerabil în nordul Republicii Moldova, pe fondul lipsei de precipitații din Ucraina. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, spune că la stația de captare de la Cosăuți nivelul apei a coborât deja cu 10 centimetri, însă în prezent nu există un pericol pentru aprovizionarea cu apă.

„Situația se agravează. Lipsa de precipitații din Ucraina ne afectează tot mai mult. Nivelul apei în râul Nistru în nordul țării a scăzut considerabil. Imaginea surprinsă este de astăzi, la postul hidrologic de la Naslavcea”, a declarat ministrul Mediului sâmbătă, 26 septembrie.

Hajder a precizat că autoritățile țin legătura cu operatorul stației de captare de la Cosăuți și monitorizează permanent situația.

„Suntem în contact cu operatorul de la stația de captare din Cosăuți, unde nivelul apei a scăzut deja cu 10 cm. În acest moment, nu există niciun pericol”, a spus ministrul.

Totodată, acesta le-a cerut operatorilor de apă și canalizare să urmărească atent debitele râurilor și să anunțe Centrul Național de Management al Crizelor și Ministerul Mediului dacă au nevoie de sprijin.

„Monitorizăm continuu situația. Solicit tuturor operatorilor de apă-canal să urmărească atent debitele și să comunice direct Centrului Național de Management al Crizelor și Ministerului Mediului orice sprijin necesar, pentru a asigura aprovizionarea neîntreruptă a cetățenilor cu apă potabilă”, a mai transmis Hajder.

Ministrul a îndemnat populația să consume apa rațional și a anunțat că va reveni cu informații privind evoluția situației.

Republica Moldova a intrat, începând cu 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pentru o perioadă de 60 de zile. Măsura a fost instituită pe fondul riscurilor privind aprovizionarea cu energie și apă, inclusiv al deficitului hidrologic persistent de pe Nistru și Prut.

În perioada stării de urgență, apa disponibilă va fi direcționată cu prioritate către populație, spitale, instituții sociale și de învățământ, serviciile de urgență și infrastructura critică. Totodată, sunt prevăzute restricții privind captarea apei din Nistru și Prut pentru irigații, precum și folosirea apei potabile pentru irigarea spațiilor verzi, spălarea străzilor sau umplerea piscinelor.

Autoritățile au pregătit și soluții pentru eventualitatea agravării situației, inclusiv pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane de rezervă. În localitățile în care alimentarea centralizată ar fi afectată, apa ar putea fi distribuită cu mijloace mobile.