Gheorghe Cojocaru
pentru Europa Liberă

Conflictul transnistrean nu va fi o piedică în calea obținerii de către Republica Moldova a statutului de stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană, a declarat recent europarlamentarul român Siegfried Mureșan, vicepreședintele Partidului Popular European și președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova.

Oarecum surprinzătoare, aceasta este o declarație politică importantă și un semnal bun pentru majoritatea populației și clasa politica din Republica Moldova, care susține și promovează obiectivul integrării europene. Din cauza problemei transnistrene șansele de aderare la Uniunea Europeană ale Republicii Moldova erau privite până acum cu reticență.

În fond, diferendul transnistrean și, implicit, prezența neconstituțională a trupelor ruse pe teritoriul din stânga Nistrului reprezintă cel mai mare și cel mai dificil obstacol în calea aderării Republicii Moldova la familia europeană, cu un potențial destabilizator la o scară mai mare. Această este o realitate, percepută ca atare și la Chișinău, și la Bruxelles.

Între timp, războiul Rusiei din Ucraina a schimbat contextul problemei, deși rezultatele finale încă întârzie. În aceste condiții, privită ca un proces, integrarea europeană va parcurge mai multe etape și sub-etape când, este de presupus, se vor putea identifica mijloacele necesare reglementării transnistrene.

Faza de candidat care se poate deschide în fața Republicii Moldova, după cum, probabil, s-a estimat, nu implică riscuri de securitate ori de altă natură pentru Uniunea Europeană. Să amintim că chestiunea transnistreană nu a fost un obstacol nici în 2014, când Republica Moldova a obținut statutul de stat asociat la Uniunea Europeană.

Reacția Tiraspolului la posibila acceptare a cererii de aderare la UE

Consiliul European este așteptat să se pronunțe la sfârșitul lunii asupra cererilor de aderare la Uniunea Europeană ale Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova.

Dacă cererea Chișinăului în privința aderării depusă la 3 martie este validată, o reacție a celor de la Tiraspol nu va întârzia să apară. Însă oricare ar fi reacția, după mai mult de trei decenii în care Tiraspolul fierbe în sucul propriu, el n-are cum întoarce din drum o societate atrasă tot mai puternic de spațiul european. Va trebui de văzut cum vectorul tradițional pro-Rusia al Tiraspolului se va ciocni de o Ucraină candidată la Uniunea Europeană.

În același timp, oamenii de afaceri și tot mai mulți cetățeni simpli de peste Nistru au început să prețuiască perspectivele și beneficiile apărute în urma apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană și nu și-ar dori să piardă oportunitățile cu care deja s-au acomodat.

Integrarea europeană și relația cu România

Guvernarea de la Chișinău promovează o politică externă pro-europeană, ceea ce presupune o cooperare strânsă cu toate țările membre ale Uniunii Europene și, înainte de toate, cu România și conducerea de la București. Recent, viceprim-ministrul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, a discutat chestiunea transnistreană, la București, cu ministrul de externe al României, Bogdan Aurescu, s-a întreținut cu ministrul apărării, Vasile Dâncu, iar la Chișinău a fost în vizită președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, pentru a susține parcursul european al Republicii Moldova.

Liderii opoziției comuniste și socialiste au acuzat însă actuala guvernare că ar promova o politică unionistă. Această opoziție face ce poate mai bine: șterge praful de pe vechile sperietori și le flutură sub ochii publicului debusolat de o criză social-economică fără sfârșit. Ar fi timpul ca odată cu rezoluția Consiliului European de la sfârșitul acestei luni pe marginea cererii de aderare la Uniunea Europeană, guvernarea să se aplece cu întreaga dedicație asupra problemelor cotidiene ale oamenilor, dându-le mai multă încredere în ziua de mâine.

#Republica Moldova #Transnistria #UE

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.