Alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024 au fost marcate de o competiție electorală intensă, cu participarea mai multor candidați și partide politice. Per general, alegerile din 2024 au fost caracterizate de un proces electoral competitiv, însă, pe alocuri, marcat de deficiențe organizatorice și legislative. Câteva dificultăți au fost legate de cadrul legal referitor la înregistrarea competitorilor electorali. Unele grupuri de inițiativă au fost respinse de CEC din motive care nu erau clar specificate în Codul Electoral, cum ar fi necunoașterea limbii române de către candidat sau apartenența la altă formațiune politică. Sunt constatările făcute de experții asociației Promo-LEX.
„Un subiect sensibil a fost participarea președintelui în exercițiu, Maia Sandu, la alegeri, fiind desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) pentru un nou mandat. Această situație a generat îngrijorări cu privire la imparțialitatea procesului electoral și la utilizarea resurselor administrative în campanie. Or, nu a fost făcută o delimitare clară între atribuțiile sale oficiale și cele de candidat. MO Promo-LEX a recomandat să fie făcută o reglementare mai clară a implicării președintelui în exercițiu în alegeri, pentru a preveni conflictele de interese și pentru a asigura egalitatea de șanse între candidați”, susțin experții asociației.
Un alt aspect din raport, referendumul.
„Cercul celor care pot participa activ în referendum a fost limitat exclusiv la partidele politice, blocurile electorale, ceea ce contravine principiilor internaționale privind incluziunea democratică. MO Promo-LEX a recomandat extinderea listei participanților, pentru a permite și altor actori, inclusiv grupurilor civice și organizațiilor neguvernamentale, să își exprime liber opțiunea și să promoveze în mod activ poziții referitoare la subiectul referendumului.
S-a observat, de asemenea, implicarea în campanie a unor subiecți neînregistrați, atât în alegerile prezidențiale, cât și în referendum. De exemplu, unii participanți la referendum s-au implicat activ în campania electorală prezidențială, deși acest lucru nu era reglementat clar de legislație”, se mai menționează în raport.
Potrivit Promo-LEX, alegerile din 2024 au adus mai multe inovații în organizarea votului, inclusiv reguli noi pentru constituirea secțiilor de votare în străinătate, organizarea procesului electoral în stânga Nistrului și implementarea parțială a votului prin corespondență. Pentru aceste alegeri, în străinătate s-au constituit 234 de secții de votare. Decizia de distribuire a secțiilor a fost luată pe baza participării anterioare a alegătorilor, a înregistrărilor prealabile și a informațiilor oferite de Ministerul Afacerilor Externe.
„Totuși, procesul nu a fost lipsit de controverse. De exemplu, în Federația Rusă, unde trăiește un număr semnificativ de cetățeni moldoveni, au fost deschise doar două birouri electorale în loc de cinci, așa cum a decis CEC inițial.
În regiunea transnistreană, votul a fost organizat în 30 de secții de votare special dedicate cetățenilor din această zonă. Deși procesul a decurs fără incidente majore, s-au semnalat unele incidente legate de transportul alegătorilor și de influențele politice asupra acestora.
Un element inovator al acestor alegeri a fost implementarea parțială a votului prin corespondență, o premieră pentru Republica Moldova, care a oferit un instrument alternativ de acces al cetățenilor din diaspora la procesul electoral. Totuși, această metodă a fost aplicată doar pentru un număr limitat de alegători, din câteva state”, scriu experții.
De asemenea, raportul relevă o altă problemă a scrutinului – accesibilitatea persoanelor cu necesități speciale. Datele arată că 54% dintre birourile electorale de circumscripție și 66% dintre birourile secțiilor de votare nu au fost accesibile, limitând astfel posibilitatea de exercitare a dreptului de vot pentru aceste persoane. O altă problemă vizează votul în instituțiile specializate.
„Secretul votului nu a fost întotdeauna asigurat, iar persoanele care asistau alegătorii vulnerabili erau uneori chiar angajați ai instituțiilor respective. MO Promo-LEX a recomandat CEC să implementeze măsuri suplimentare pentru a garanta secretul votului în aceste cazuri, inclusiv prin stabilirea unor reguli clare privind cine poate asista un alegător cu necesități speciale. În plus, calitatea listelor electorale a continuat să fie o provocare. Deși numărul alegătorilor a crescut cu 14.000 față de scrutinul din 2020, au fost raportate în continuare probleme precum erori de adresă și prezența persoanelor decedate în listele electorale”, conchid experții asociației.
În context, Promo-LEX a formulat câteva recomandări:
- Este necesar să fie clarificată separarea atribuțiilor președintelui în exercițiu de cele ale candidatului la funcția de șef de stat, pentru a fi prevenite unele abuzuri;
- Se recomandă îmbunătățirea accesului la vot pentru toți alegătorii, inclusiv pentru persoanele cu necesități speciale;
- Asigurarea unui proces de observare electorală corect, fără presiuni nejustificate asupra observatorilor independenți.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Raportul final, realizat de Misiunea Promo-LEX de observare a scrutinelor din toamna anului 2024, care a fost prezentat recent la Forumul Electoral 2025, poate fi accesat aici.
