Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

Procesul prin care se fac legile în Uniunea Europeană: Etapele legiferării

08 Feb. 2024, 13:13
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
08 Feb. 2024, 13:13 // Politica //  Realitatea.md

La nivelul instituțiilor europene, în general, Consiliul Uniunii Europene este unicul legiuitor, iar Parlamentului European i se cere doar să-și dea acordul sau să-și exprime părerea despre proiectul de lege. Există însă, o serie de proceduri bine puse la punct pentru legiferarea în cadrul Uniunii Europene.

Cum se fac legile în Uniunea Europeană

Întâi apare propunerea Comisiei Europene, apoi se merge în Parlament pentru o primă lectură. De la primă lectură în Parlament, se merge la prima lectură în Consiliu, abia mai apoi la a doua lectură în Parlament, relatează antena3.ro.

Ce înseamnă a doua lectură în Parlament?

Parlamentul primește poziția Consiliului și are la dispoziție trei luni pentru a lua o decizie.

Ce poate face Parlamentul European

  • să aprobe propunerea în forma modificată de Consiliu sau să nu ia nicio decizie, în ambele cazuri, actul este adoptat în forma modificată de Consiliu;
  • să respingă poziția Consiliului cu majoritatea absolută a deputaților, actul nu este adoptat, iar procedura se suspendă;
  • să adopte, cu majoritatea absolută a deputaților, amendamente la poziția Consiliului, care apoi sunt trimise Comisiei și Consiliului, în vederea emiterii unui aviz.

Ce poate face Consiliul în a doua lectură

  • În cazul în care Consiliul, în urma votării cu majoritate calificată a amendamentelor Parlamentului și în unanimitate a celor care au obținut un aviz negativ din partea Comisiei, aprobă toate amendamentele Parlamentului în termen de maximum trei luni de la primirea acestora, actul este adoptat;
  • În caz contrar, în termen de șase săptămâni, este convocat comitetul de conciliere.

Concilierea

  • Comitetul de conciliere este format dintr-un număr egal de reprezentanți ai Consiliului și ai Parlamentului, asistați de Comisie,
  • În cazul în care comitetul nu ajunge la un acord cu privire la proiectul comun în termenul de șase săptămâni, procedura este oprită și actul nu este adoptat,
  • În cazul în care se ajunge la un acord, proiectul comun este trimis Consiliului și Parlamentului pentru aprobare.

Încheierea procedurii ( A treia lectură)

  • Consiliul și Parlamentul au la dispoziție șase săptămâni pentru aprobarea proiectului comun;
  • Consiliul hotărăște cu majoritate calificată, iar Parlamentul cu majoritatea voturilor exprimate;
  • actul este adoptat în cazul în care Consiliul și Parlamentul aprobă proiectul comun;
  • în cazul în care una dintre instituții nu-l aprobă până la termenul-limită, procedura ia sfârșit, iar actul nu este adoptat.

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 22:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
20 Nov. 2026, 22:30 // Slider //  Ana Panaguța

Ucraina a instalat la Kiev primul său sistem experimental de apărare antiaeriană cu laser, însă acesta nu a fost folosit până acum împotriva dronelor rusești, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Compania producătoare susține că arma poate distruge o dronă Shahed în câteva secunde, dar eficiența sa în luptă rămâne deocamdată nedemonstrată, transmite Digi24.

Primul sistem laser de apărare antiaeriană al Ucrainei a fost desfășurat pentru a contribui la protejarea Kievului împotriva dronelor rusești, potrivit unei companii private din domeniul apărării antiaeriene. Arma nu a fost însă folosită până acum împotriva vreunei ținte, astfel că eficiența sa nu a fost încă demonstrată, scrie Kyiv Independent.

La începutul lunii noiembrie, compania Carmine Sky a desfășurat noul său sistem laser, denumit „Blysk”, ca parte a apărării antiaeriene a Kievului. Potrivit companiei, sistemul poate perfora prin ardere carcasa unei drone de tip Shahed în doar câteva secunde.

Arma laser ar putea oferi Ucrainei o modalitate mai ieftină de a contracara atacurile cu drone ale Rusiei, deoarece necesită doar energie electrică, spre deosebire de dronele interceptoare sau rachetele mult mai costisitoare. Totuși, urmărirea precisă a unei ținte cu ajutorul laserului poate fi dificilă în cazul dronelor care execută manevre rapide.

Desfășurarea sistemului Blysk are loc într-un moment în care armele laser sunt dezvoltate tot mai intens ca alternativă mai ieftină la rachetele antiaeriene convenționale. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este sistemul israelian Iron Beam, printre primele sisteme de apărare antiaeriană cu laser de mare putere intrate în serviciul militar.

Dezvoltat de compania israeliană de apărare Rafael, Iron Beam a fost livrat armatei israeliene în decembrie 2025, după ani de dezvoltare și testare. Sistemul, cu o putere de 100 de kilowați, este conceput pentru a intercepta drone, rachete și proiectile de mortier la distanțe de până la 10 kilometri. Prin comparație, sistemul ucrainean Blysk ar avea o putere de patru kilowați și o rază de acțiune eficientă de până la un kilometru.

Desfășurarea armei laser face parte din programul experimental al Ucrainei privind apărarea antiaeriană privată. Lansat de Ministerul Apărării, programul permite companiilor să formeze unități de apărare antiaeriană aflate sub controlul operațional al Forțelor Aeriene.

În prezent, aproximativ 100 de companii din întreaga țară s-au alăturat inițiativei, iar jumătate dintre acestea au constituit unități de luptă active. Aceste unități private utilizează sisteme variate, de la drone interceptoare până la turele automate dotate cu tunuri.

Până la 14 octombrie, unitățile private de apărare antiaeriană doborâseră peste 60 de ținte aeriene rusești, în principal drone, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

„Am creat un model în care statul, armata și mediul de afaceri funcționează ca un singur sistem”, a declarat Mihailo Fedorov, ministrul ucrainean al Apărării la momentul respectiv, referindu-se la această inițiativă.

În primele zile de la desfășurarea sa la Kiev, sistemul Blysk nu a fost utilizat împotriva niciunei ținte. Compania Carmine Sky a declarat pentru BBC News Ucraina că cerul persistent acoperit de nori și ceața din capitala ucraineană au împiedicat până acum folosirea eficientă a sistemului laser împotriva dronelor rusești.

Eficiența armelor laser este afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, iar norii pot dispersa fasciculul înainte ca acesta să ajungă la dronă. Cu toate acestea, reprezentanții Carmine Sky rămân optimiști că îmbunătățirea condițiilor meteorologice va permite demonstrarea capacităților sistemului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!