„În rezultatul ultimilor modificări legislative, intrate în vigoare în martie 2024, Procuratura Anticorupție nu mai este competentă de a investiga corupția electorală, însă Guvernul ar putea lua în calcul experiența Procuraturii Anticorupție de a investiga astfel de cazuri și de a combate acest flagel antisocial care erodează sistemul securității naționale”. Este reacția Procuraturii Anticorupție (PA) la criticile aduse de șefa statului, după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS), unde s-a discutat despre corupția politică și necesitatea eficientizării măsurilor de combatere a acesteia.

Într-un comunicat de presă, reprezentanții PA au reiterat mesajul că instituția duce lipsă gravă de personal, inclusiv procurori.

„Procuratura Anticorupție salută mesajul CSS privind impulsionarea procesului de fortificare și capacitare a Procuraturii Anticorupție atât structural cât și legislativ. Amintim că începând cu 01 martie 2024, competențele de investigarea infracțiunilor de corupție au fost delimitate, Guvernul antrenându-se intru-un proces de capacitare a Procuraturii Anticorupție, proces care la moment este în desfășurare, fiind unul complex, conform planul de acțiune al Comisiei Europene și a strategii naționale anticorupție.

Din păcate, la moment, Procuratura Anticorupție duce o lipsă gravă de personal, inclusiv procurori (vacanța funcțiilor fiind de circa 50%) și ofițeri, precum și lipsa unor resurse bugetare adecvate sarcinilor și atribuțiilor procuraturii (lipsa unui sediul funcțional și ai tehnicii speciale de investigație), fapt sesizat și de Comisia Europeană în procesul de screening bilateral precum și alte instituții internaționale, inclusiv Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială.

Amintim că, în rezultatul ultimilor modificări legislative intrate în vigoare în martie 2024, Procuratura Anticorupție nu mai este competentă de a investiga corupția electorală, însă Guvernul ar putea lua în calcul experiența Procuraturii Anticorupție de a investiga astfel de cazuri și de a combate acest flagel antisocial care erodează sistemul securității naționale.

Avem convingerea că, măsurile guvernamentale ulterioare vor genera o întărire a capacităților funcționale a Procuraturii Anticorupție în volum deplin conform angajamentelor asumate față de cetățenii Republicii Moldova și a partenerelor externi”, se arată în comunicatul emis de PA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, într-o conferință de presă, Maia Sandu a criticat activitatea Procuraturii Anticorupție (PA), menționând că e un eșec total.

Se clatină fotoliul Veronicăi Dragalin? Maia Sandu, nemulțumită de activitatea Procuraturii Anticorupție

#declarație #Maia Sandu #PA

Piața asigurărilor din Republica Moldova traversează o perioadă de transformări, însă dezvoltarea sectorului rămâne modestă în raport cu potențialul economiei. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 25 septembrie 2026 că după încetinirea înregistrată în 2025, piața cunoaște în 2026 o ușoară înviorare.

Datele prezentate în analiză arată că primele brute subscrise au ajuns la 3,54 de miliarde de lei în trimestrul II al anului 2026, în timp ce gradul de penetrare al asigurărilor în economie a rămas la aproximativ 0,9% din PIB în 2025. Deși piața s-a apropiat de dublarea valorii nominale față de anul 2019, aceasta continuă să fie caracterizată de un nivel redus de dezvoltare.

„Piața asigurărilor din Republica Moldova are un potențial semnificativ de dezvoltare, însă structura actuală arată o dependență puternică de segmentul auto. Pentru ca sectorul să se maturizeze, este necesară diversificarea produselor și dezvoltarea segmentelor de asigurări de viață, proprietate și alte forme de protecție”, a spus Veaceslav Ioniță.

Nivelul redus de penetrare evidențiază diferența dintre Republica Moldova și alte economii europene, declară expertul. În 2025, primele de asigurare reprezentau aproximativ 0,9% din PIB în Republica Moldova, comparativ cu 1,34% în România și 2,05% în statele ECE-11. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul este de aproximativ 6,74% din PIB. După mai bine de două decenii de evoluție a sectorului, ponderea asigurărilor în economia Republicii Moldova rămâne sub nivelul atins în 2007, când aceasta a ajuns la aproximativ 1,4% din PIB.

O caracteristică importantă a pieței moldovenești, menționează economistul, este concentrarea pe asigurările auto. Acestea reprezintă aproximativ 68–70% din piața de asigurări, în timp ce asigurările de viață au o pondere de doar aproximativ 3%. În cazul RCA internă, piața a trecut prin schimbări importante după intrarea în vigoare, la 14 ianuarie 2025, a liberalizării parțiale a tarifelor. În 2025, piața RCA internă a scăzut cu 4,9%, iar prima medie a scăzut cu 13,4%, de la aproximativ 1.449 lei la 1.254,7 lei pentru o poliță.

Potrivit analistului economic, liberalizarea a introdus o concurență mai pronunțată prin preț, iar prima de asigurare este într-o măsură mai mare diferențiată în funcție de profilul de risc al asiguratului. Totodată, sistemul bonus-malus devine mai relevant, iar consumatorii pot compara efectiv ofertele disponibile pe piață. Datele CNPF analizate de Veaceslav Ioniță arată că 54,4% dintre dosarele RCA interne au fost soluționate și achitate în cel mult 30 de zile, iar în termen de până la 90 de zile – 91,4% dintre dosare. În același timp, în 8,6% dintre cazuri a fost depășit termenul legal de 90 de zile.

Analiza evidențiază și alte aspecte ale procesului de despăgubire: în aproximativ 23% dintre cazuri a fost înregistrată o întârziere a plății după emiterea deciziei, iar în 14,3% dintre cazuri – o întârziere în comunicarea deciziei. În același timp, rata despăgubirilor pentru RCA internă a ajuns la aproximativ 57,2% în 2026, față de 55% în 2025. Un alt aspect evidențiat în analiză este dezvoltarea redusă a asigurărilor de viață. În 2026/T2, volumul acestui segment a ajuns la circa 111 milioane de lei, însă raportat la PIB ponderea este de numai aproximativ 0,029%, în scădere față de nivelurile înregistrate în anii precedenți.

Potrivit analizei, piața asigurărilor de viață din Moldova este de aproximativ șase ori mai mică decât cea din România și de aproape 20 de ori mai mică decât cea din Cehia, raportată la PIB. Și asigurarea locuințelor rămâne la un nivel redus. În 2026/T2, primele pentru asigurarea locuințelor au ajuns la 158 milioane de lei, după o creștere semnificativă față de 2021, când volumul era de 59 milioane de lei. Cu toate acestea, ponderea în PIB este de aproximativ 0,04%, mult sub nivelurile menționate pentru asigurările de proprietate din Europa.

Datele prezentate mai indică faptul că piața asigurărilor din Republica Moldova a înregistrat creștere în termeni nominali, însă nivelul redus de penetrare în PIB și concentrarea pe asigurările auto arată că sectorul dispune de un potențial semnificativ de dezvoltare. În acest context, evoluțiile recente, inclusiv liberalizarea parțială a pieței RCA, modificarea mecanismelor de stabilire a primelor și creșterea unor segmente precum asigurarea locuințelor, indică transformări calitative care urmează să fie aprofundate în următorii ani.