Procuratura Anticorupție confirmă citarea Galinei Dodon, soția lui Igor Dodon, dar și altor persoane complici la săvârșirea infracțiunilor, în vederea înaintării învinuirii și audierii în calitate de învinuiți în dosarul denumit generic „kuliok”, după ce fostul președinte de țară, din arest la domiciliu s-a plâns pe rețelele de socializare că „procurorii au citat-o pe soția sa la Procuratură pentru a-i aduce la cunoștință calitatea de învinuită în dosarul în care figurează și el”.

Astfel, Procuratura afirmă că, Galina Dodon a fost citată pentru data de 16 iunie curent, dar și alte persoane complice la săvârșirea infracțiunilor, în vederea înaintării învinuirii și audierii în calitate de învinuiți în dosarul denumit generic „Kuliok”.

„Reamintim, că investigațiile efectuate de către procurorii anticorupție pe această cauză penală, pe lângă alte infracțiuni, se referă inclusiv la infracțiunea de îmbogățire ilicită. În acest context sunt investigate mai multe persoane în privința cărora există probe că ar fi participat la comiterea infracțiunii. Mai mult, menționăm, că persoanele în privința cărora există careva probe că ar fi comis infracțiunea nu pot fi audiate în calitate de martori, iar statutul de învinuit atribuit persoanelor acordă acestora garanții sporite la exercitarea dreptului la apărare în cadrul procesului penal”, anunță Procuratura.

Totodată, instituția comentează și tentativa lui Dodon prin care expune această acțiune prin coeziune politică.

„Fiind conștienți de tentativele persoanelor anchetate de a promova opinii despre pretinsa conotație politică a dosarului respectiv, declarații care au scopul de eschivare de la răspundere și de a discredita orice investigație, nu vom comenta aceste declarații, iar procurorii în activitatea lor se vor conduce în continuare strict de prevederile legale și probatoriul administrat”, conchide Procuratura.

Amintim că, astăzi, Igor Dodon a scris pe rețelele de socializare că, soția sa a fost invitată la Procuratură pentru a i se aduce la cunoștință că va fi pusă sub învinuire în dosarul în care figurează și el.

#dosarul kuliokului #Galina Dodon #Igor Dodon #invinuita #Procuratura

Candidată pentru găzduirea Jocurilor Olimpice de vară în 2036, 2040 sau 2044, Germania și-a exprimat sprijinul pentru candidatura orașului Munchen, o propunere puternică susținută de populația locală, sperând să valorifice prestigiul capitalei bavareze pentru a convinge Comitetul Internațional Olimpic (CIO), scrie Agerpres.

Ca semn al implicării și sprijinului la cele mai înalte niveluri ale guvernului, președintele Frank-Walter Steinmeier a fost cel care a deschis plicul care conținea numele câștigătorului competiției interne dintre cele două candidaturi germane rămase, Munchen și Koln.

În cele din urmă, capitala Bavariei a reușit să convingă majoritatea absolută a membrilor Comitetului Olimpic German (DOSB), care au fost chemați să voteze sâmbătă.

„Germania are un candidat. Orașul Munchen ne va reprezenta în această cursă. (…) Mergem mai departe cu curaj: Germania este capabilă să organizeze Jocurile Olimpice”, a reacționat cancelarul Friedrich Merz.

Germania a găzduit Jocurile Olimpice de trei ori: ediția de iarnă a anului 1936, la Garmisch-Partenkirchen și cea de vară în același an la Berlin, ambele fiind folosite în scopuri propagandistice de Germania nazistă. În 1972, Munchen a găzduit evenimentul global, care a fost marcat în mod notabil de atacul asupra delegației israeliene din Satul Olimpic, soldat cu moartea a 11 membri ai acesteia.

După 1972, Germania a făcut șapte încercări nereușite, cu eșecuri la diferite niveluri (voturi la sesiunile CIO, respingerea candidaturii de către organismul olimpic sau obstacole în cadrul referendumului).

Candidatura Munchenului este centrată în jurul Parcului Olimpic din partea de nord a orașului, o moștenire tangibilă a Jocurilor Olimpice din 1972, adesea citată ca exemplu, precum și a centrului orașului și a zonei metropolitane înconjurătoare.

Cu zece zile înainte de decizia DOSB, Munchenul obținuse două candidaturi consecutive: pentru a găzdui finalei Ligii Campionilor din 2028 pe Allianz Arena, pentru a treia oară după 2012 și 2025, și Campionatele Mondiale de Atletism din 2031, sportul olimpic numărul unu, la Olympiastadion, demonstrându-și atractivitatea și prestigiul internațional.

La sfârșitul lunii octombrie 2025, Munchen a devenit primul oraș care a depășit obstacolul referendumului care a dus la eșecul mai multor candidaturi germane în trecutul recent (Munchen pentru Jocurile Olimpice de iarnă din 2022, Hamburg pentru Jocurile Olimpice de vară din 2024, printre altele).

Cu o prezență la vot de 42%, două treimi dintre locuitorii din Munchen (66,4%) au votat în favoarea proiectului, încurajați de succesul popular al Jocurilor Europene Multisport din 2022. Doar Koln și celelalte 16 orașe din proiectul Rin-Ruhr au obținut un sprijin similar la referendum (66%, cu o prezență medie la vot de 32%).

Munchenul și DOSB vor continua acum faza de dialog continuu cu Comitetul Internațional Olimpic (CIO), ceea ce va duce la o selecție inițială în martie 2027. Aceasta va trece apoi la o fază de dialog strategic, în timpul căreia candidaturile selectate vor fi evaluate mai atent, iar potențialele orașe gazdă vor fi vizitate de o delegație a CIO.

La sfârșitul anului 2028, CIO va desemna una sau mai multe „gazde preferate”, care vor trebui să ofere o serie de garanții. O decizie finală va fi luată apoi la mijlocul anului 2029, în cadrul unei sesiuni a CIO.

Datorită rotației continentale, se așteaptă ca Jocurile Olimpice din 2036 să revină în Asia: Turcia, India, Qatar și Coreea de Sud sunt în cursă, chiar dacă CIO a anunțat în urmă cu doi ani că există „un număr de două cifre de părți interesate de 2036 și 2040.