Procurorii vor cere arest preventiv pentru fostul inginer cadastral din cadrul Primăriei Elizaveta, municipiul Bălți, suspectat de comiterea traficului de influență și reținut de ofițerii anticorupție. Instanței i se va solicita aplicarea măsurii pentru 30 de zile.

Potrivit denunțului parvenit la Centrul Național Anticorupție (CNA), funcționarul ar fi pretins și primit mijloace financiare ce nu i se cuvin, pentru a facilita procesul de eliberare a unor acte cadastrale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astfel, bănuitul ar fi recepționat suma de 15.000 de lei, iar ulterior 500 de euro, susținând că ar avea influență asupra arhitectului-șef din cadrul Primăriei Bălți și că îl poate determina să avizeze mai multe acte de urbanism pentru legalizarea unei construcții. Conform Procuraturii Generale, persoana bănuită ar mai fi promis că poate să grăbească primarul din Elizaveta să aprobe setul de acte, fără a crea anumite impedimente la elaborarea și eliberarea certificatul de urbanism și a autorizației de construire.

În urma unor percheziții autorizate, inginerul a fost reținut. Cercetările pe marginea cazului se desfășoară în continuare, sub conducerea Procuraturii Bălți.

#arest preventiv #Balti #CNA #inginer cadastra #procurori

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.