Doi procurori, martori ai acuzării în dosarul Constantin Țuțu, au fost audiați la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Cei doi martori făceau parte din grupul care reprezenta acuzarea în dosarul, în care fostul șef al Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor Auto, Grigore Bernavschi, era suspectat de abuz în serviciu, informează jurnal.md.

”Este vorba despre episodul ce ține de escrocherie. Cauza se află la etapa cercetării judecătorești. Audiem probele acuzării, a rămas să mai audiem ultimii doi martori. În total sunt șase martori, doar pe un episod. În prezent noi mergem pe examinarea probelor pe episoade. Este vorba despre episodul ce ține de escrocherie. Escrocherie și trafic de influență ce ține de învinuirea adusă cu privire la eventuala soluționare a întrebărilor pe o cauză penală„, a precizat procurorul de caz, Elena Cazacov.

Potrivit procurorilor, fostul deputat PD este bănuit că în perioada septembrie-octombrie 2017 a pretins și primit de la o persoană 20 de mii de euro, pentru a-i influența pe procurori și judecători la adoptarea unor soluții favorabile învinuitului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Constantin Ţuţu a fost învinuit de îmbogăţire ilicită, după ce procurorii au constatat că în perioada 2014-2018, în timp ce a exercitat mandatul de deputat, a devenit proprietarul mai multor bunuri, imobile și automobile de lux, a căror valoare depășea substanțial veniturile declarate.

Țițu este cercetat și într-o altă cauză penală. Mai exact, este vorba despre dosarul Alexei Veretca, împușcat în 2012 în codrii Orheiului. Dosarul pentru omor, în care figurează și Țuțu, se prăfuiește, în continuare, în sertarele magistraților. În trei ani, cât această cauză penală se află la Curtea de Apel, nu a avut loc nicio ședință. Procurorul de caz spunea anterior că va insista pentru accelerarea examinării dosarului respectiv. Următoarea ședință în acest caz a fost programată pentru luna curentă.

#curtea de apel #Elena Cazacov #Tutu

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.