Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Procurorii cer 13 ani de pușcărie pentru Marina Tauber. Deputata ar putea fi anunțată în căutare

11 Iul. 2025, 15:10
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
11 Iul. 2025, 15:10 // Politica //  Realitatea.md

Procurorii cer ca deputata Marina Tauber, judecată pentru finanțarea ilegală a fostului partid Șor, să fie condamnată la 13 ani de închisoare și anunțată în căutare. Ei au făcut această solicitare în cadrul dezbaterilor judiciare, la ședința din 11 iulie, de la Judecătoria Buiucani. În timpul pledoariilor finale, procurorul Ghenadi Epure a explicat că pedeapsa este cumulativă pentru cele cinci capete de acuzare din dosar. De asemenea, el a cerut ca Marinei Tauber să-i fie interzis să ocupe funcții publice, contabile și de partid timp de 5 ani și să-i fie confiscate 206 milioane de lei în folosul statului, scrie Europa Liberă.

Una dintre acuzații este „acceptarea finanțării ilegale din partea unui grup criminal organizat”. Potrivit procurorului, Tauber, în calitate de vicepreședintă a Partidului Șor, a acceptat ca formațiunea să primească 195 de milioane de lei de la grupul oligarhului Ilan Șor, în perioada dintre 1 ianuarie 2022 și 1 mai 2023. Acuzatorul susține că Tauber controla fluxurile de bani care erau distribuiți între organizațiile teritoriale ale partidului, atât pentru salarizarea membrilor, cât și pentru participanții la protestele antiguvernamentale. Banii veneau din Federația Rusă și erau aduși în R. Moldova de „curieri”, care lucrau în structurile lui Șor.

Într-un alt episod, Tauber este învinuită că, atunci când a candidat la funcția de primar al orașului Bălți, a acceptat de la grupul Șor aproximativ 9,7 milioane de lei și a falsificat rapoartele financiare prezentate Comisiei Electorale Centrale. În raportul financiar al partidului, deputata a indicat că a primit 750.000 de lei pentru campania electorală de la 104 persoane care, în realitate, nu au făcut donații.

Încă un episod a ajuns în instanță mai târziu decât dosarul de bază – în primăvara lui 2024, după ce Curtea de Apel Chișinău l-a condamnat, în absență, pe Ilan Șor la 15 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani. La ultimele ședințe de judecată, Tauber conducea protestele susținătorilor lui Șor din fața Curții de Apel. În una dintre intervenții, ea i-a numit pe judecători și pe procurori „corupți” și a cerut demisia lor. Pentru asta, a fost acuzată de amestec în înfăptuirea justiției, iar dosarele au fost conexate în instanță.

Între timp, potrivit jurnaliștilor de la Europa Liberă, avocatul Sergiu Moraru spune că dosarul conține probe obținute ilegal. De exemplu, potrivit lui, mai mulți martori au fost mai întâi bănuiți sau învinuiți că au transportat bani pentru partid, dar faptele lor au fost ulterior recalificate în contravenții. Apărătorul Marinei Tauber crede că aceștia au primit „avantaje nepermise” din partea acuzării.

Avocatul mai spune că probele din dosarul Marinei Tauber coincid „sută la sută” cu cele din dosarul guvernatoarei Găgăuziei, Evghenia Guțul, acuzată și ea că a acceptat finanțarea ilegală a Partidului Șor. În opinia lui, asta ar demonstra că guvernarea luptă cu opoziția cu ajutorul justiției. Inițial, în acest dosar mai figura, ca persoană juridică, și Partidul Șor, care a fost lichidat la începutul anului 2024, în urma deciziei Curții Constituționale. Atunci avocații spuneau că procesul ar trebui să fie încetat, iar Marina Tauber – să fie achitată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ultima dată Tauber a apărut în spațiul public pe 6 iulie, când a participat, la Moscova, la congresul partidelor din blocul „Victoria”, condus de Ilan Șor. În iunie, ea a fost surprinsă la forumul economic de la Sankt-Petersburg.

Realitatea Live

01 Nov. 2026, 20:00
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
01 Nov. 2026, 20:00 // Slider //  Ana Panaguța

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!