Procurorul Alexandru Cernei, care instrumentează dosarul fostului lider PDM, Vlad Plahotniuc, a fost reevaluat în privința integrității etice și financiare, iar Comisia de vetting a propus promovarea evaluării externe.

Decizia vine după ce, pe 12 septembrie 2025, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a respins raportul inițial de promovare emis în iulie 2025 de Completul B și a cerut reluarea procedurii. În urma examinării suplimentare a aspectelor invocate de CSP, a investigațiilor adiționale și a audierii publice, Completul B a concluzionat că Alexandru Cernei întrunește criteriile de integritate prevăzute de Legea nr. 252/2023 și poate fi promovat.

Comisia de evaluare a procurorilor precizează că, în urma examinării chestiunilor înaintate de CSP, a investigațiilor suplimentare și a audierii în ședință publică, Completul B a concluzionat că procurorul corespunde criteriilor de integritate prevăzute de lege.

Alexandru Cernei activează în Procuratura Anticorupție din toamna anului 2014. Potrivit ZdG, în iulie 2019, Cernei a dispus neînceperea urmăririi penale în cazul presupusei finanțări ilegale a PSRM, în baza discuțiilor dintre Igor Dodon și Vladimir Plahotniuc din iunie 2019. În ordonanță se menționa că dialogul „pare a nu fi unul serios”, iar oponenții politici „se provoacă unul pe altul”. Decizia a fost ulterior anulată de fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, care a dispus inițierea urmăririi penale în dosarul cunoscut drept „kuliok”, ajuns în prezent pe rolul Curții Supreme de Justiție.

Potrivit declarației de avere și interese personale, familia procurorului locuiește într-o casă de 133,9 de metri pătrați, estimată la 2,5 milioane de lei. De asemenea, Cernei a declarat un automobil Porsche Cayenne, evaluat la circa 1,5 milioane de lei, bunul fiind trecut pe firma soției, precum și o Skoda Superb, estimată la 25 de mii de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandru Cernei #Comisia Vetting #Vlad Plahotniuc

Republica Moldova are nevoie de o evidență completă a patrimoniului public, de transparență în administrarea lui, de responsabilizarea managerilor și de mecanisme eficiente de control. Bunurile statului aparțin cetățenilor și trebuie administrate în interesul acestora, nu în beneficiul unor grupuri de interese.

Guvernul a aprobat lichidarea a opt întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Agenția Proprietății Publice va evalua și rentabilitatea celor 168 de întreprinderi aflate în gestiunea sa, dintre care doar 75–76 sunt active.

În 2025, peste 20 de companii de stat au raportat un profit cumulat de 3,1 miliarde de lei, însă 87% din acesta a fost generat de doar cinci companii, printre care Aeroportul Internațional Chișinău, Loteria Națională a Moldovei, Moldtelecom și Energocom.

Autoritățile anunță că vor analiza situația financiară și managementul fiecărei întreprinderi, vor lua măsuri de eficientizare și vor pregăti unele companii pentru reorganizare și eventuală listare la bursă.

Cunoaște statul valoarea reală și totală a patrimoniului pe care îl deține?
Ce planuri au autoritățile privind deetatizarea proprietății publice? Ce întreprinderi și active urmează să fie scoase la privatizare?
După revenirea Aeroportului International în proprietatea statului, ce a câștigat concret Republica Moldova? Există intenția de a reconcesiona Aeroportul Chișinău?
De ce Aeroportul Mărculești se reorganizează cu viteza melcului?
Ce presupune concret reorganizarea Căii Ferate din Moldova?
Cum protejează APP proprietățile publice locale de înstrăinări ilegale și scheme frauduloase? Cine verifică legalitatea tranzacțiilor cu terenurile și clădirile primăriilor și cine răspunde dacă patrimoniul comunităților ajunge în mâini private în mod ilegal?
Premierul Tofan a sugerat valorificarea terenului Penitenciarului nr. 13 pentru un proiect imobiliar. Este APP de acord cu această idee? Există o evaluare transparentă a terenului și o analiză a interesului public înainte de luarea unei asemenea decizii?
Ce proprietăți deține Republica Moldova pe teritoriul Ucrainei și al Federației Ruse și în ce stare se află acestea?
Cum își poate apăra statul drepturile de proprietate în regiunea transnistreană, unde autoritățile constituționale nu exercită control efectiv?
De ce trebuie statul să aloce bani publici pentru majorarea capitalului social al Bursei Internaționale a Moldovei? Care este suma, ce beneficii concrete va obține statul și cum excludeți orice conflict de interese, în condițiile în care în conducerea Bursei se află si fostul premier Dorin Recean?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 6 noiembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Ion Dodon, directorul general al Agenției Proprietății Publice.