Scandalul scurgerilor din Telegram continuă. Astăzi, portalul Moldova-leaks.com a publicat convorbirile procurorului general interimar, Ion Munteanu. În total, în spațiul public au ajuns 67 de chat-uri pe Telegram și mesajele de pe mailul lui Munteanu din 2006 până în 2022.

Cei de la Moldova-leaks.com afirmă că din corespondența personală a lui Munteanu vom afla:

Devenind procuror, în 2007 și 2008, el se plângea prietenilor că nu-i ajung bani și că munca e grea.
În 2014, fiind procuror, a început afaceri imobiliare.
În 2015, Munteanu cumpără un apartament în zona centrală a Brașovului cu 73 000 de euro și l-a trecut pe numele socrilor.
În 2017, Munteanu se ocupă deja de o fabrică de prelucrarea fructelor, investiția fiind de 9,6 milioane de euro, dar mai cumpără și proprietăți imobiliare în România, în valoare totală de 650 000 de euro.

Amintim că din 9 noiembrie, în spațiul public au fost scurse mai multe conversații din Telegramul membrilor actualei guvernări, sau ale persoanelor apropiate PAS. Prima scurgere s-a făcut din telefonul ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, după care a urmat consilierul prezidențial, Dorin Recean, dar și Vadim Pistrinciuc, fost deputat PLDM, care în prezent ar fi consilierul neoficial al Maiei Sandu. Săptămâna trecută au fost publicat convorbirile ministrei de Interne, Ana Revenco. Și în această săptămână au fost publicate convorbirile noului ministru al Economiei, Dumitru Alaiba.

Atât Sergiu Litvinenco, cât și Vadim Pistrinciuc au confirmat autenticitatea conversațiilor, dar susțin că acestea au fost trunchiate. Guvernarea PAS acuză Rusia de aceste scurgeri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ion Munteanu #procuror #Procurorul General

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, l-a primit astăzi, 27 octombrie, pe premierul României, Luca Niculescu, aflat în prima sa vizită oficială în țara noastră. Oficialii au discutat despre agenda comună și despre proiectele care pot îmbunătăți viața oamenilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Totodată, una dintre prioritățile imediate sunt punerea în exploatare a liniei Vulcănești-Chișinău și avansarea lucrărilor la podul Ungheni-Ungheni.

„Ne dorim ca energia să nu mai fie folosită ca armă politică, iar pentru asta trebuie să devenim mai independenți energetic. Avem nevoie, totodată, de mai multe poduri peste Prut și mai puține frontiere între noi. Bucureștiul poate conta întotdeauna pe Chișinău, așa cum și noi știm că ne putem baza pe România. Avem o responsabilitate comună – să construim legături mai puternice, mai multe oportunități și un viitor mai bun pentru cetățenii noștri, de pe ambele maluri ale Prutului”, a transmis Grosu.