Procurorul general, Ion Munteanu, a depus o sesizare la Curtea Constituțională prin care solicită controlul constituționalității mai multor prevederi legale care se referă la procedura de numire a procurorului-șef al UTA Găgăuzia. Mai exact, procurorul general consideră că abilitarea Adunării Populare a Găgăuziei cu atribuția de a propune Consiliului Superior al Procurorilor candidatul la funcția de procuror-șef al Procuraturii UTA Găgăuzia este în disonanță cu prevederile imperative din Constituție, transmite IPN.

În sesizare se menționează că disonanța se manifestă prin atribuirea dreptului de a propune numirea procurorului teritorial exclusiv pentru UTA Găgăuzia prin autoritatea reprezentativă. În opinia autorului, acest fapt presupune un tratament diferit din punct de vedere administrativ, față de alte administrații locale, iar din punct de vedere etnic – față de alte etnicii conlocuitoare din Republica Moldova

Potrivit legislației, candidatul la funcția de procuror-șef al Procuraturii UTA Găgăuzia este selectat de Adunarea Populară a Găgăuziei în baza condițiilor și criteriilor stabilite lege. Candidatul se selectează în urma unui concurs public organizat și desfășurat în conformitate cu procedura stabilită de legea locală adoptată de Adunare. Ulterior, Adunarea Populară propune candidatura selectată Consiliului Superior al Procurorilor pentru verificare. Dacă se constată respectarea cerințelor, CSP propune procurorului general numirea în funcție.

Prevederile din Constituție stipulează că Procuratura este o instituție autonomă în cadrul autorității judecătorești astfel, atât puterea legislativă, cât și puterea executivă nu participă la numirea procurorilor în funcție, această atribuție fiind realizată exclusiv de procurorul general la propunerea CSP.

Astfel, procurorul general consideră că abilitarea Adunării Populare al UTA Găgăuzia, care este o autoritate reprezentativă a cărei activitate trebuie să fie abordată și în strânsă legătură cu rolul său politic, cu atribuția de a propune CSP candidatul la funcția de procuror-șef al Procuraturii UTA Găgăuzia, este în disonanță cu prevederile imperative din Constituție.

„Or reieșind din criticile de neconstituționalitate expuse, considerăm că, normele contestate și care fac obiectul sesizării nu asigură respectarea principiului autonomiei și independenței Procuraturii și a procurorilor, principiul separației puterii în stat, garanție a statului de drept statuat de art. 1, alineat 3 din legea fundamentală”, se menționează în sesizarea depusă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CC #demers #Gagauzia #procuror genera

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.