Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a declarat în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLIVE TV că Federația Rusă a respins fără motivare cererea Republicii Moldova de extrădare a politicianului fugar Ilan Șor. Autoritățile moldovenești au solicitat explicații suplimentare și așteaptă să afle temeiul refuzului.

„În privința Israelului, am avut mai multe discuții, le-am prezentat mai multe informații, dar într-un final, cererea a fost stopată, fiindcă domnul în cauză nu mai este pe teritoriul Israelului. În momentul în care am aflat că acesta s-ar afla pe teritoriul Federației Ruse, am înaintat o cerere, la care am primit un refuz fără nicio motivare. Am solicitat explicații suplimentare și urmează să vedem care este temeiul refuzului” a explicat Veronica Mihailov-Moraru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În aprilie 2023, Ilan Șor a fost condamnat definitiv în dosarul „frauda bancară” la 15 ani de închisoare, cu executare într-un penitenciar de tip închis. Decizia a fost luată de Curtea de Apel Chișinău. Ulterior, în decembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul avocaților lui Ilan Șor și a menținut decizia Curții de Apel Chișinău. Ilan Șor a calificat hotărârea instanței drept ilegală și luată sub presiune politică.

#cerere respinsa #extradare #Ilan Șor #Rusia

Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul noii legi privind mass-media, care introduce un Registru al transparenței proprietății și finanțării furnizorilor de servicii media și noi reguli privind concentrările pe piața media, transmite IPN. Registrul va fi gestionat de Ministerul Culturii, iar înscrierea va fi benevolă și nu va condiționa desfășurarea activității mass-media.

Totuși, accesul la mecanismele de sprijin public, inclusiv la Fondul pentru subvenționarea mass-mediei, va fi condiționat de înscrierea în Registru și de respectarea celorlalte cerințe legale. Potrivit sursei citate, proiectul obligă furnizorii de servicii media să asigure transparența proprietății și finanțării și introduce criterii pentru evaluarea concentrărilor pe piața media, inclusiv prin prisma impactului asupra pluralismului și independenței editoriale.

Noua lege interzice cenzura și prevede protecția independenței editoriale. Constrângerea, intimidarea sau presiunile exercitate asupra jurnaliștilor pentru a le influența activitatea vor atrage răspundere în condițiile legii. Sunt prevăzute și măsuri suplimentare pentru protecția jurnaliștilor în timpul conflictelor, protestelor și manifestațiilor.

Cadrul legal este extins și asupra mediului digital. Proiectul definește noțiunea de „platformă online” și stabilește responsabilități pentru conținutul jurnalistic distribuit în acest spațiu. Furnizorii vor trebui, de asemenea, să verifice în continuare conținutul produs cu ajutorul instrumentelor de inteligență artificială.

Documentul introduce noțiunea de „dezinformare” și stabilește reguli privind pluralismul mediatic, responsabilitatea editorială și concentrările pe piața media. Totodată, sunt clarificate atribuțiile Ministerului Culturii, Consiliului Audiovizualului și Consiliului Concurenței.