Procurorul anticorupție Alexandru Cernei a promovat vettingul. Raportul Comisiei de evaluare a procurorilor a fost aprobat joi de către Consiliul Superior al Procurorilor, transmite IPN.

Potrivit concluziilor completului de evaluare, procesul de reevaluare a evidențiat unele deficiențe privind prudența și transparența. Totuși, acestea nu au fost considerate suficient de grave pentru a demonstra lipsa integrității etice sau financiare a procurorului. În baza documentelor analizate și a rezultatelor reevaluării, completul a recomandat promovarea evaluării în cazul lui Alexandru Cernei.

În cadrul ședinței CSP, acesta a declarat că procedura de reevaluare a clarificat neconcordanțele invocate anterior și a solicitat sprijinul membrilor Consiliului. CSP a aprobat raportul în unanimitate.

Alexandru Cernei activează în cadrul Procuraturii Anticorupție din anul 2014. De-a lungul carierei, acesta a gestionat mai multe dosare de rezonanță, inclusiv investigații legate de „frauda bancară”. El a reprezentat acuzarea în procesul în care Vlad Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare.

În ceea ce privește evaluarea integrității, deși în 2025 a promovat procedura, raportul a fost respins de Consiliul Superior al Procurorilor, fiind dispusă reevaluarea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandru Cernei #CSP #Procuratura Anticoruptie.#vetting

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.