Șeful Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbrăvan, a prezentat azi, 23 aprilie, detalii din dosarul ”frauda bancară”, episodul Vlad Plahotniuc. În cadrul conferinței de presă, Dumbrăvan a fost întrebat dacă procuratura cunoaște, unde se află Serghei Iaralov și de ce acesta nu a fost dat în căutare.

”Deci, cum am explicat și anterior, orice ține de Iaralov și din ce cauză nu a fost dat în urmărire, este o decizie a procurorului care instrumentează acest caz și care consideră că, la moment, nu sunt suficiente probe pentru a-l da în urmărirea națională sau internațională”, a răspuns Marcel Dumbrăvan.

Numit de presă ”mâna dreaptă a lui Plahotniuc”, Serghei Iaralov a plecat din țară în anul 2019, după ce PDM a cedat puterea în stat. Ulterior, Iaralov a apărut în vizorul procurorilor, într-un dosar de corupere activă, cunoscut sub numele „Kuliok”, unde figurează alături de Vlad Plahotniuc, oferindu-i un pachet negru fostului președinte de țară Igor Dodon. Acesta este singurul dosar în care apare Iaralov.

Rise Moldova a scris în 2020 că Serghei Iaralov apare într-un raport confidențial al unei bănci cu sediul la New York drept beneficiar al unor tranzacții cu firme-paravan, implicate în „frauda bancară”.

Serghei Iaralov este cetățean moldovean, născut în Rusia, care a locuit în Chișinău și SUA. Singura funcție publică deținută de Iaralov în Republica Moldova a fost cea de consilier al fostului viceprim-ministrului, ministru al Economiei, Valeriu Lazăr.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cautare internationala #Procuratura Anticoruptie.#Serghei Iaralov

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.