Karim Khan, procurorul-şef al Curţii Penale Internaţionale (CPI) a acordat un interviu în exclusivitate postului de televiziune CNN în care a vorbit despre mandatul de arestare emis pe numele preşedintelui rus, Vladimir Putin, pentru crimele de război comise în Ucraina.

Curtea Penală Internaţională (CPI) a anunţat, vineri, emiterea unui mandat de arestare pe numele preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, pentru presupusa responsabilitate în crime de război comise în Ucraina de la începerea invaziei militare ruse.

Potrivit lui Karim Khan, este posibil ca într-o zi să-l vedem pe preşedintele Vladimir Putin în instanţă.

„Cred că cei care cred că este imposibil nu înţeleg istoria, pentru că marii criminali de război nazişti, Milosevic, Karadzic, Mladic, fostul preşedinte Charles Taylor, Jean Kambanda din Rwanda, toţi aceştia erau persoane foarte puternice şi totuşi s-au aflat în instanţă”, a spus Karim Khan.

„Conduita lor a fost judecată de magistraţi independenţi, iar acest lucru ne dă, de asemenea, un motiv de speranţă că legea, oricât de dificil ar fi, poate fi supremă”, a adăugat el.

„Cred că mesajul trebuie să fie că principiile de bază ale umanităţii îi obligă pe toţi. Şi nimeni nu ar trebui să simtă că are un permis de liberă trecere.

Nimeni nu ar trebui să simtă că poate acţiona cu dezinvoltură. Şi, cu siguranţă, nimeni nu ar trebui să poată acţiona şi comite genocid sau crime împotriva umanităţii sau crime de război cu impunitate”, a mai spus Karim Khan pentru CNN.

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.